marți

19 martie, 2024

29 iunie, 2020

Uniunea Europeană se confruntă cu multe probleme, dar fundamentale par să fie prăpastia dintre ”nord” și ”sud” și falia dintre ”vest” și ”est”. Cea din urmă este deosebit de periculoasă deoarece, spre deosebire de divergențele primordial economice dintre nord și sud, a doua este legată de încălcarea valorilor fundamentale ale UE – democrație, libertatea presei, domnia legii.

În ultima decadă, premierul Ungariei, Viktor Orban, a sfidat toate aceste principii în numele ”iliberalismului”. Iar de 5 ani, Polonia a apucat-o pe același drum, punând în pericol, între altele, independența justiției.Însă Polonia, spre deosebire de Ungaria, încă poate schimba drumul pe care a apucat-o, iar schimbarea poate că a început sâmbăta trecuă.

În ceea ce urmează, un editorial scris de Andreas Kluth pentru Bloomberg Opinion. Andreas Kluth a fost redactor șef al Handelsblatt Global și a scris pentru The Economist.


Sâmbăta trecută a avut loc prima rundă a alegerilor prezidențiale în Polonia. Președintele în funcție, Andrzej Duda, s-a confruntat cu o pleiadă de competitori redutabili.

Președintele Poloniei nu poate fi membru al unui partid. Duda a fost membru al partidului de guvernare, PiS, s-a bucurat de susținerea deschisă a formațiunii, a modificat legislația țării și a promovat mesaje naționaliste, populiste și împotriva Bruxelles. Dacă Duda ar fi câștigat sâmbătă majoritatea, atunci Polonia s-ar fi menținut pe calea Ungariei.

Duda a câștigat doar 42,9%, alegerile prezidemțiale urmând să fie decise într-o a doua rundă, pe 12 iulie. Iar la acel moment, este de așteptat ca toți votanții care au dorit o schimbare să se alinieze în spatele celui mai puternic contracandidat- Rafal Trzaskowski, popularul primar al Varșoviei, care s-a clasat pe locul doi, cu 30.3%. Liberal, cosmopolitan și pro-european, pare perfect pentru a-l înlocui pe Duda și a schimba mentalitatea reacționară a PiS.

Fie și simpla posibilitate a unei asemenea schimbări arată diferențele fundamentale dintre Polonia și Ungaria. La Budapesta, partidul de centru-dreapta al lui Viktor Orban, Fidesz,deține o supermajoritate în Parlament și conduce fără a ține cont de nicio opinie a opoziției. Orban a anihilat judecătorii, universitățile și presa. Freedom House, think tank american, considseră că Ungaria nu mai este o democrație.


Situația din Polonia nu este atât de gravă: puterea PiS nu este una monolitică, de tipul Orban-Fidesz. Eminența cenușie a politicii Poloniei nu este Duda, ci Jaroslaw Kaczynski, președinte PiS, partid pe care l-a co-fondat împreună cu fratele său geamăn Lech, care a murit într-un accident aviatic în 2010. Mai mult, PiS nu deține majoritatea în Parlament. Opoziția are majoritate în Senat, iar în camera inferioară Kaczynski se bazează pe o majoritate fragilă, adeseori tensionată: ”Dreapta Unită”.

În mai,atunci când alegerile prezidențiale au fost amânate din cauza coronavirus, PiS avea toate motivele să creadă că Duda va defila în alegeri către al doilea mandat. Dar polonezii au fost dezamăgiți de modul în care guvernul a gestionat pandemia și de recentele acuzații de corupție formulate la adresa executivului. Previzibil, Duda și PiS au schimbat mesajele de campanie- au apărut atacurile la adresa celui mai puternic competitor, Trzaskowski, descris drept intermediar al unui ”puternic lobby străin” și om care nu respectă întocmai perceptele catolice.

Președintele în funcție insistă să compare ”ideologia LGBT” promovată de Vest cu vechiul regim comunist, spunând că acesta este un pericol la adresa stilului de viață polonez.

Duda, și PiS, merită să fie schimbați doar pentru asta. Dar trebuie să plece pentru ca UE să poată avansa. Sub guvernarea PiS, adesea cu ajutorul lui Orban, Polonia a jucat un rol negativ, obstrucționând eforturile europene de reformă a politicilor de migrație, de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, de a progresa la modul general.

PiS vorbește despre Bruxelles ca despre o forță de ocupație imperialistă, chiar dacă Polonia este statul care primește cele mai mari ajutoare de dezvoltare.

Dacă Trzaskowski va câștiga al doilea tur de scrutin, nu va putea schimba politicile de mână forte ale țării- Președinția este o funcție de reprezentare. Dar ar primi puterea de veto, pe care Parlamentul o poate învinge numai în baza majorității absolute de două treimi. În realitate, Trzaskowski ar putea reprezenta banața de putere pe care PiS a distrus-o, iar în final ar putea provoca destrămarea alianței parlamentare, care ar conduce la alegeri generale.

Într-un moment în care Europa este sub presiune, revenirea Poloniei la statut liberal și constructiv ar fi un mare pas înainte. Alegându-l pe Trzaskowski în locul lui Duda, polonezii ar putea începe să vindece una dintre rănile profunde ale Europei.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: