vineri

19 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 februarie, 2017

Prejudiciul identificat de procurorii anticorupție în dosarele de abuz a fost în 2016 de peste 260 milioane euro, iar valoarea pentru care s-au luat măsuri asiguratorii, în toate cazurile investigate, a fost de peste 760 de milioane de euro, a declarat Laura Codruța Kovesi joi, la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut.

Vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice

Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016, fiind vizate achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice.

Prejudiciul total contabilizat de DNA pentru fapte de abuz în serviciu investigate în 2016 este de peste 260 milioane euro.


Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani.

Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme.

Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii.

Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată.


Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată.

Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.

Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate”, a declarat joi Kovesi.

Ea a explicat și neajunsurile deciziei CCR de anul trecut care a explicat că este abuz în serviciu doar fapta care încalcă legislația primară (lege, OUG sau OG), nu și cea care nu respectă legislația secundară (HG, ordine de minsitru, regulamente etc):

„Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut”, a spus șefa DNA.

Exemple:

  • Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”, a adăugat Kovesi.
  • Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu. 
  • În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. „Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?”, s-a întrebat șefa DNA.

Abuzul în serviciu nu a fost dezincriminat

Procurorul-șef al DNA a explicat din nou că CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu:

„Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Instanțele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Corupția din Sănătate

  • În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. 
  • Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate”, a mai precizat șefa DNA.
  • „Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente. Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?”, a spus șefa DNA, făcând din nou trimitere la decizia CCR.
Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: