Creşterea economică din România este susţinută în principal de consum şi parţial de investiţiile private, eforturile de privatizare au stagnat, iar rata creditelor neperformante a scăzut, se arată în raportul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Printre priorităţile asupra cărora oficialii români ar trebui să se aplece în 2016 se numără îmbunătăţirea infrastructurii şi a climatului de afaceri, precum şi încurajarea restructurării companiilor în vederea reducerii ratei creditelor neperformante (NPL).
berd estimează că economia României va creşte în acest an cu 3,5% din PIB, iar în 2016 cu 3,7% din PIB, pe fondul consolidării creşterii interne şi a exporturilor.
Pe de altă parte, economiştii berd notează că printre riscurile la adresa creşterii economice din 2016 se numără evoluţiile slabe din zona euro, înrăutăţirea tensiunilor geopolitice din Ucraina şi o încetinire a economiei Rusiei. Totuşi, perspectivele de creştere economică se menţin stabile pe termen mediu, iar acestea ar putea fi îmbunătăţite cu ajutorul unor reforme structurale.
„PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, este la circa 54% din media UE. Dacă vor fi implementate reforme structurale şi dacă investiţiile îşi vor continua revenirea, creşteri anuale potenţiale de 4-4,5% din PIB sunt fezabile”, se arată în raport.
Măsurile fiscale pun în pericol deficitul
Consumul privat a fost principalul „motor” al creşterii economice de 2,8% din PIB din 2014, stimulat de creşterea salariului minim şi de reducerea dobânzilor, în vreme ce contribuţia exporturilor nete şi a investiţiilor a rămas slabă.
„În al doilea trimestru din 2015, consumul privat a rămas contribuitor major al creşterii PIB de 3,4% an la an, în vreme ce investiţiile au crescut uşor ca urmare a îmbunătăţirii încrederii din sectorul industrial. Inflaţia a rămas, însă, sub intervalul ţintit de banca centrală de 1,5-3,5% în mare parte din 2014 şi în primele luni din 2015”, notează economiştii BERD.
În raportul berd se arată că ajustările fiscale au fost semnificative în ultimii ani. Contul curent a fost aproape echilibrat în 2014, când s-a înregistrat un deficit de numai 0,4% din PIB. Datoria publică s-a menţinut la un nivel scăzut în comparaţie cu statele din regiune, iar deficitul a fost redus la 1,4% din PIB în 2014.
„Cu toate acestea, ţinta de deficit bugetar pentru 2016 este aşteptată să crească la 2-3% din PIB şi ar putea fi pusă şi mai mult în pericol de reducerea TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare, măsură intrată în vigoare în iunie 2015, precum şi a reducerii TVA pentru alte bunuri şi servicii la 20%, începând cu ianuarie 2016 şi la 19% începând cu ianuarie 2017″, avertizează specialiştii băncii europene.
Progresul reformelor structurale majore:
- Raportul MCV identifică, în continuare, o serie de provocări rămase nesoluţionate (lupta împotriva corupţiei, incosistenţa unor decizii ale tribunalelor şi îmbunătăţirea legislaţiei etc).
- România se poziţionează slab în ceea ce priveşte climatul de afaceri.
- Infrastructura lasă de dorit.
- Liberalizarea şi dereglementarea sectorului energetic au progresat, însă rămân o serie de provocări.
- Privatizările companiilor de stat sunt în aşteptare.
- Portofoliile de credite neperformante trebuie curăţate.
- Pieţele financiare rămân stabile, însă intermedierile financiare trebuie revigorate.
Priorităţile pentru 2016
Principalele priorităţi identificate de berd pentru 2016 se referă, în cazul României, la îmbunătăţirea infrastructurii şi a climatului de afaceri, precum şi restructurarea companiilor pentru reducerea ratei creditelor neperformante.
- Eforturile de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii ar trebui intensificate.
„Calitatea infrastructurii de transport rămâne slabă în comparaţie cu standardele Uniunii Europene. Cu toate că este încurajată implicarea sectorului privat în construcţia de drumuri şi au fost desemnate o serie de parteneriate public-privat, ţara nu a structurat încă o concesiune de succes în linie cu cele mai bune practici din industrie”, se arată în raport.
- E nevoie de îmbunătăţirea climatului de afaceri.
„România se clasează pe o poziţie slabă în comparaţie cu statele europene similare în ceea ce priveşte indicatorii climatului de afaceri. În ciuda unui progres tangibil în multe zone ale reformei judiciare şi a luptei împotriva corupţiei de la nivel înalt, potrivit Comisiei Europene, lupta împotriva mici corupţii rămâne o provocare”, notează economiştii BERD.
- Eforturile de restructurare a companiilor sunt necesare pentru a rezolva problema creditelor neperformante rămase.
„Cum cea mai mare parte a creditelor neperformante sunt în sectorul corporativ, o rezoluţie sustenabilă a NPL rămase ar putea fi obţinută printr-un efort axat pe restructurarea companiilor. În plus, instituţiile financiare şi băncile-mamă ar trebui încurajate să scape de creditele neperformante, având în vedere interesul în creştere a investitorilor de specialitate”, se mai arată în documentul publicat miercuri de banca europeană.
