marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 septembrie, 2020

Parlamentul European va vota miercuri o Rezoluţie referitoare la cazul otrăvirii Alexei Navalnîi, potrivit agendei PE afişate pe site-ul instituţiei. În acelaşi plen va fi adoptată o Rezoluţie privind situaţia din Belarus şi o altă legată de situaţia din Liba.

O altă rezoluţie a PE va viza pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din 24-25 septembrie, punctul central fiind pericolul escaladării rolului Turciei în Estul Mediteranei, conform ordinii de zi a plenului de joi.

Rezoluţia referitoare la cazul otrăvirii Alexei Navalnîi va include şi referire privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, precum şi aspecte referitoare la democraţie în general.


Opozantul rus Alexei Navalnîi a difuzat marţi pe Instagram un prim mesaj şi o fotografie în care apare, de când a fost otrăvit, la sfârşitul lui august, iar purtătoarea sa de cuvânt a anunţat că se întoarce în Rusia după ce-şi revine.

Pe 20 august, Alexei Navalnîi, principalul opozant al Kremlinului, a fost internat într-un spital din Siberia cu simptome de otrăvire, potrivit purtătoarei sale de cuvânt. El a fost internat în stare gravă, după ce a băut un ceai şi este crezut că a fost otrăvit.

Rusia a reafirmat că este străină de problemele de sănătate ale criticului numărul unu al Kremlinului şi că nu vede niciun indiciu al vreunei tentative de asasinat cu un agent neurotoxic de tip noviciok, contrar faţă de ceea ce susţin laboratoare europene.

Liderul belarus Aleksandr Lukaşenko este contestat în țara sa prin proteste masive desfăşurate în fiecare săptămână de la alegerile prezidenţiale de 9 august. UE a anunțat, prin vocea ”ministrului pentru Politică Externă”, Josep Borell, că nu îi recunoaște lui Lukașenko calitatea de președinte și urmează să impună sancțiuni împotriva unor oficiali din Belarus.


Grecia și Cipru, susținute puternic de Franța, cer UE o abordare unitară și intransigentă în relația cu Turcia, acuzată de acțiuni provocatoare în Mediterana.

Tensiunile sunt puternice în estul Mării Mediterane şi au în centrul lor prospecţiuni vizând gaze naturale şi delimitarea frontierei maritime, care implică toate ţările din zonă, inclusiv Grecia, Ciprul şi Turcia.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: