joi

11 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 octombrie, 2014

Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a menţinut, joi, dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, şi a decis detaliile noilor programe de intervenţie pentru a stopa căderea inflaţiei şi a stimula creşetrea economică în zona euro.

BCE a convenit joi asupa detaliilor noilor programe – de cumpărare de obligațiuni garantate cu active (ABS) simple și transparente, precum și de obligațiuni ipotecare denominate în euro.

La jumătatea acestei luni va demara programul de achiziţionare de obligaţiuni ipotecare de la bănci, iar până la sfârşitul anului va începe şi procesul de achiziţionare de obligaţiuni garantate cu active (ABS).


Nu a fost precizată valoarea estimată a acestor achiziţii.

Cele două programe vor dura cel puțin doi ani şi vor ajuta inflaţia din zona euro să revină în targetul stabilit (aproape de 2%), a anunţat preşedintele BCE.

Decizia a fost luată la reuniunea de politică monetară de la Napoli a Consiliului (de două ori pe an, aceste şedinţe se desfăşoară în afara sediului BCE de la Frankfurt).

BCE şi-a schimbat limbajul referitor la inflaţie, observă Francesco Papadia (preşedinte al boardului PCS), admiţând în sfârşit că aşteptările în acest sens nu mai au o bază solidă, perspectivele s-au înrăutăţit, în timp ce riscul deflaţiei creşte.


De asemenea, Mario Draghi a atenţionat politicienii şi statele că reformele insuficiente pun în pericol redresarea economică a zonei. El a precizat că trebuie folosite toate instrumentele – de politică monetară, fiscală, precum şi schimbările structurale, iar statele trebuie să rămână în cadrul pactului pentru stabilitate şi creştere economică. Unii analişti au interpretat trimiterea la pactul pentru stabilitate ca pe o aluzie la Franţa, stat ce va ajunge abia în 2017 la deficitul de doar 3% din PIB.

Întrebat în conferinţa de presă ce opinie are despre anunţul recent al Franţei că va atinge nivelul de 3% în 2017,  Mario Draghi s-a declarat convins că această ţară va trece la implementarea reformelor structurale necesare şi a declarat că BCE, UE, toţi jucătorii importanţi din Uniune au un „interes enorm” ca Franţa să revină la creştere şi să-şi reducă şomajul.

Hercule şi deflaţia

Mario Draghi şi-a transmis principalele mesaje încă din seara de dinaintea reuniunii. Citat de Wall Street Journal, el a declarat că misiunea BCE seamănă cu muncile lui Hercule, exact când crezi că ai tăiat un cap al hidrei – criza datoriilor suverane, alte două provocări apar – inflaţia scăzută şi redresarea prea lentă.

Muncile lui Hercule au durat 12 ani, perioadă de stagnare şi inflaţie joasă pe care încearcă BCE să o evite prin măsurile luate.

Politica monetară poate juca un rol prin reducerea costului capitalului. Însă ratele scăzute nu vor încuraja firmele să se împrumute pentru a investi, cât timp profiturile sunt diminuate de taxe şi impozite în creştere sau sunt înghiţite de costurile ascunse ale unor reglementări inutile, a atras atenţia şeful BCE.

Nervozitate pe pieţele financiare

În aşteptarea reuniunii Consiliului guvernatorilor, bursele europene au deschis în scădere, indicele FTSE 100 (Londra) cu 0,4%, iar DAX (Germania) cu 0,5%.

„Basta”, austerităţii

Aproximativ 4.000 de protestari (în varianta activiştilor) au ieşit joi pe străzile oraşului Napoli scadând lozinci împotriva Troicăi şi a BCE. „Toţi europenii ar trebui să spună Basta” austerităţii, a fost sloganul manifestaţiei. Potrivit autorităţilor, numărul celor demonstranţilor nu a depăşit 600.

În timpul reuniunii din interiorul luxos al muzeului Capodimonte, au avut loc câteva ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, poliţiştii folosind tunurile cu apă şi gaze lacrimogene.

Napoli este unul dintre oraşele puternic afectate de criză, cu şomaj peste media naţională. Potrivit datelor pe care Eurostat le-a dat publicităţii miercuri, şomajul în rândul tinerilor italieni a ajuns în luna august la un nou record – 44,2%.

Italia a reintrat în recesiune după ce PIB a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea.

De asemeena, estimatul de miercuri al Eurostat arată că Italia rămâne în deflaţie. cu o rată anuală de -0,1% estimată în sptembrie, la fel ca şi în august, luna când acest stat a intrat în deflaţie pentru prima oară după septembrie 1959.

Ţara parcurge al treilea interval de recesiune din utlimii şase ani.

Întrebat ce părere are despre protestul #blockbce ce se desfăşura în Napoli, Mario Draghi a explicat că nu BCE este vinovată de situația în care se află țara, ci guvernele.

Cât priveşte euroscepticismul în creştere, el a explicat că nemulţumirile sunt parţial îndreptăţite, întrucât lucrurile nu se îndreaptă într-o direcţie bună. „În Italia, avem de-a face cu şomaj ridicat şi o economie slabă. În alte state există o recesiune ce pare să nu se mai sfârşească”.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: