joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

8 martie, 2011

Un vameş cu salariu de 1500 de lei este prins luând mită. Salariul e singura sursa de venit. Averea sa: trei vile, câteva terenuri, două maşini de lux. Cum îşi poate statul recupera atât prejudiciile provocate prin infracţiune, cât şi costurile cu ancheta şi procesul? Ce spun specialiştii în drept şi decidenţii.

Preşedintele Traian Băsescu şi procurorul general Laura Kovesi vor legislaţie pentru confiscarea averilor infractorilor, pe care aceştia nu le pot justifica din veniturile legale.

Băsescu a spus, luni, la Bilanţul Ministerului Public, că ar vrea ca procurorii să poată institui sechestru pe bunurile suspecţilor încă din prima fază a anchetei. La rândul său, procurorul general Laura Kovesi a cerut ca la confiscarea averilor ilicite, să cadă în sarcina celui în cauză dovada că averea este dobândită ilicit, în condiţiile în care în prezent procurorii trebuie să demonstreze caracterul ilicit.
 
”Se întâmplă de multe ori ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui functionar corupt să i se poată confisca doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit, nu o putea obţine din venituri legale. Este inechitabil şi nu putem continua în acest mod. Avem nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate. O astfel de reglementare funcţioneaza deja in majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului”, a spus Kovesi.
 
La rândul lui, Băsescu a cerut Ministerului Justieţiei să colaboreze cu Înalta Curte de Casaţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public pentru modifcarea legislaţiei, astfel încât procurorii să poată institui sechestru pe bunurile unui suspect mult mai uşor:
 
”Fără recuperarea pagubei, victoria instituţiilor statului nu va fi completă niciodată, iar aici trebuie să gândim dacă nu cumva în anumite dosare, prin lege, putem stabili sechestrarea bunurilor încă de la momentul începerii urmăririi penale, pentru că în cursul procesului penal am observat toţi cei care au probleme işi transferă proprietăţile pe alte nume şi nu mai pe ce pune sechestru la sfârşit. Este o chestiune pe care Ministerul Justiţiei trebuie să o analizeze împreună cu Parchetul General, cu Înalta Curte, cu CSM şi poate se impune introducerea dreptului procurorului de a pune sechestru pe bunurile celui pe îl suspectează încă din prima fază a anchetei”, a spus şeful statului.
Propunerile lui Băsescu ar implica modificări de procedură penală, însă dezideratul lui Kovesi ar presupune schimbarea Constituţiei, care prevede, la art. 44 (8), că ”averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”


 

Ce spun specialiştii şi decidenţii politici

Georgiana Iorgulescu, Centrul pentru Resurse Juridice: 
 
Despre propunerea lui Băsescu: ”Dacă în prima fază, a declanşării urmăririi penale, nu sunt probe suficiente, cred că nu putem discuta despre ipoteza în care se poate pune sechestru asigurător asupra bunurilor unei persoane. Cred că, din contră, trebuie să ai un material probator suficient, şi asta se întâmplă numai atunci când persoana respectivă devine inculpat, prin punerea în mişcare a acţiunii penale”.
 
Despre dezideratul lui Kovesi: ”Nu putem discuta de averea în întregime a unei persoane, sechestrul trebuie să fie proporţional cu natura infracţiunii şi cu bunurile dobândite prin infracţiune. Constituţia spune că averea unei persoane se prezumă că a fost dobândită în mod licit şi atunci sarcina pentru a demonstra că averea a fost dobândită ilicit este a statului. Că statul este parchetul sau ANI, nu are nicio relevanţă”.

Laura Ştefan, expert Societatea Academică Română: 
 
”În acest moment, sarcina probei nu poate fi inversată, dar dacă se schimbă Constituţia, putem discuta despre asta. Nu este România singurul stat în care se discută despre aşa ceva, şi alte state europene întorc sarcina probei fie după o primă condamnare pentru infracţiuni care generează beneficii, fie atunci când se observă că stilul de viaţă al unei persoane contrastează cu veniturile sale legale. Implicaţiile ar fi foarte simple: oamenii ar trebui să aibă grijă să-şi declare veniturile legal, să-şi plătească taxele. Eu cred că inversarea sarcinii probei privind caracterul licit/ilicit al averii ar avea efecte pozitive şi la un moment dat trebuie să scăpăm obsesia asta a comunismului şi să ne dăm seama că în acest moment prevederile constituţionale, articolul 44, nu fac decât să protejeze pe cei care s-au îmbogăţit folosind resursele statului”.

Daniel Buda (PDL), preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor: 
 


”Modificarea Constituţiei este o chestiune complexă şi ceea ce se doreşte este o chestiune care s-ar discuta în cadrul comisiei, în urma discuţiilor care vor avea loc. Astăzi, în limitele Constituţiei, există această posibilitate de confiscare a averii, ori de câte ori este o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de constare, bunul rezultat din infracţiune este confiscat. Pentru orice altceva este nevoie de modificarea Constituţiei. Orice modificare a Constituţiei trebuie discutată”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Toni Greblă (PSD), preşedintele Comisiei juridice din Senat:

Despre despre confiscarea averilor ilicite: ”Se prezumă caracterul licit al bunurilor. Dacă ei nu reuşesc să dovedească că un om este hoţ, atunci trebuie să-l pună pe cetăţean să dovedească că nu este hoţ? E inadmisibil aşa ceva pentru că este împotriva tuturor principiilor de drept”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: