Preşedintele Traian Băsescu a criticat, sâmbătă, liderii zonei euro pentru indecizia în privinţa datoriilor Greciei, arătând că din această cauză România este nevoită să plătească dobânzi mai mari la împrumuturile pentru susţinerea deficitului bugetar, dorit la maximum 3% din PIB, în anul 2012. Astfel, România pare să urmeze Polonia în atitudinea pe care o va avea la Consiliul European de toamnă, programat duminică la Bruxelles.
Înainte de plecarea spre Burxelles, unde va participa la summitul partitudului Popular şi la Consiliul European de toamnă, Băsescu s-a exprimat pentru ca reuniunea de la Atena să ceară mai ferm Greciei aplicarea măsurilor de austeritate înainte de acordarea celei de-a 7-a tranşe de împrumut, precum şi imlementarea unui program pe termen lung pentru eleni.
”Datorită situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere şi aici nu este doar responsabilitatea Greciei. Liderii din zona Euro care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia. Din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona Euro”, a spus Băsescu.
Mai mult, Băsescu a susţinut că României îi este ameninţată creşterea ecnomică din cauza indisciplinei bugetare a unor state din zona euro şi trebuie să-şi apere poziţia la reuniunea liderilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană.
”Acum n-am ajuns noi să dăm cu piatra în zona Euro, dar conjunctural, de aceasta dată, deşi România a luat măsuri pe care românii le-au suportat extrem de greu în 2010, suntem în dificultate, din cauza unor state din zona Euro. Altele se prefigurează a nu avea creştere economică datorită datoriilor foarte mari, ceea ce ne face să avem o estimare redusă de creştere pentru anul viitor, altele au bănci foarte multe în România şi nu ştim ce se va întâmpla cu ele. Deci, suntem în situaţia în care eu cred că trebuie să ne apărăm, să spunem lucrurile deschis. O ţară care şi-a luat la timp măsurile de austeritate, are creşterea economică pusă sub semnul întrebării, datorită întârzierilor uriaşe în deciziile celor din zona Euro. Se supără, nu se supără, acesta este adevărul şi aş vrea ca mesajul meu să ajungă acolo înainte de Consiliu”, a mai spus liderul de la Cotroceni.
Referitor la ţinta de deficit bugetar pentru anul 2012, Traian Băsescu a arătat că şi un deficit bugetar de maximum 3% din PIB, impus de Comisia Europeană, va fi foarte greu de finanţat, în condiţiile creşterii dobânzilor la împrumuturi.
”Toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, cu Ministerul de Finanţe, ne arată că datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic, ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor. Ori, lucrurile acestea nu mai pot fi lăsate la întâmplare şi pe amânări. Vom fi extrem de fermi în a susţine decizii la acest Consiliu, şi dacă este nevoie, ne mai întâlnim o dată săptămâna viitoare, dar nu se mai pot tergiversa măsurile din punct de vedere al efectelor asupra României”, arătat Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu va participa duminică, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de toamnă.
România nu vrea să mai achite capitalizarea băncilor din zona euro
Bucureştiul va solicita la Consiliul European ca, în procesul de capitalizare, băncile din zona euro să fie obligate să-şi menţină expunerea pe România.
”Solicitarea României va fi ca în procesul de capitalizare a băncilor care acţionează în România, şi eu cred că în toată zona non-euro, să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a spus Băsescu.
El a explicat că, deşi nu contribuie direct la Fondul European pentru Stabilitate Financiară (FESF), România plăteşte capitalizarea băncilor din zna euro, prin dobânzile mari pe care le achită subsidiarelor acestora din ţara noastră, pentru finanţarea deficitului bugetar.
”România nu are probleme cu sistemul bancar, dar, din păcate, la stadiul la care UE nu a început încă să facă plăţi pentru consolidarea băncilor, România plăteşte deja consolidarea sistemului bancar european. Şi o plăteşte prin dobânzi foarte ridicate, pentru că avem filiale româneşti ale băncilor din zona Euro, fie că sunt austriece, franţuzeşti sau greceşti, iar dobânzile, atât pentru împrumuturile guvernamentale, cât şi pentru împrumuturile zonei private, au ajuns la un nivel deja inacceptabil”, a spus Băsescu.
”Or, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească capitalizarea băncilor din zona euro. Lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la acest Consiliu. Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare către state care nu sunt în zona Euro şi, din păcate, şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a adăugat el.
Agenda reuniunii este dominată de situaţia economică la nivel european, urmând a fi dezbătute modalităţile de consolidare a guvernanţei economice europene şi de întărire a disciplinei fiscale în statele membre.
Băsescu este însoţit la Bruxelles de premierul Emil Boc, care va merge la Summitul Partidului Popular European, în calitate de preşedinte al PDL, membru PPE.
Ce mai spune România la Consiliul European de toamnă:
- Contribuţia la EFESF. Marile discuţii sunt legate de contribuţie, de modul cum să se realizeze un potenţial de aproape două mii de miliarde de euro în interiorul acestui fond, pentru a fi o garanţie că există posibilitatea intervenţiei în situaţia în care un stat din zona Euro va intra în dificultate. Al doilea aspect, legat de consolidarea mecanismelor de protecţie a zonei euro, care ne vizează de această dată şi pe noi pentru că am aderat la Euro Plus, este legat de mecanismul european de stabilitate despre care vă pot spune că a fost stabilit a fi creat încă din luna iunie, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic în UE.
- Deciziile să ţină cont de zona non-euro. ”Măsurile de prevenire ni se par extrem de importante, pentru ca nimeni să nu mai fie în situaţie dificilă pentru că alţii n-au respectat regula. Şi România a fost o ţară care n-a respectat regula, dar a plătit ea, n-a plătit nici Germania, nici Franţa, nici Grecia. Pentru dezastrul de guvernare din 2008, am plătit noi, în 2009 şi 2010. N-am transferat costurile proastei guvernări din România în altă parte, pentru că nu am avut cum, nefiind în zona Euro. Suntem o ţară care şi-a făcut datoria, şi-a plătit factura proastei guvernări din 2007 şi 2008 în 2009 şi 2010, dar nu mai putem susţine, nu mai putem suporta şi lipsa de decizii la nivel european, pentru că degeaba se formează un club elitist al celor din zona Euro, că economia României este foarte legată de ce se întâmplă în zona euro. Ei nu pot face abstracţie că statele non-euro sunt profund afectate de indeciziile din zona euro”.
- Absorbţia fondurilor UE şi împrumuturile.”Va trebui să discutăm despre simplificarea normelor legate de achiziţiile publice. Aici vă pot spune o situaţie care afectează profund România. Am construit tot sistemul de utilizare a banilor europeni conform solicitărilor Comisiei Europene, din 2007 şi până acum. În cursul lunii iunie s-a făcut un mic audit şi au venit exigenţe, altele, poate mai explicite, poate mai clare, în aşa fel încât să satisfacă exigenţele CE pentru continuarea finanţării. Întrebarea mea este de ce aceste lucruri nu au fost clar explicate de la bun început, iar Guvernul României a organizat nişte instituţii care anul acesta în iunie abia, s-a constatat că trebuie îmbunătăţite? Nu pot să nu observ coincidenţa, că am rămas fără o susţinere financiară a proiectelor cu bani europeni, că a trebuit să împrumutăm bani de la bănci cu dobânzi foarte mari”.
Nord versus Sud în eurozonă. Polonia sună adunarea Estului
Punctele de vedere exprimate de Băsescu sâmbătă se încolonează în spatele poziţiei exprimate cu o zi înainte de Polonia, stat care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene şi s-a remarcat ca lider veritabil al grupului ţărilor foste comuniste, care au aderat mai recent la UE.
Premierul polonez Donald Tusk a reclamat faptul că liderii znei euro iau decizii neglijând cele 10 state ale Uniunii Europene care nu au aderat şi la uniunea monetară.
”Este normal ca ţările din zona euro să caute în interiorul Eurogrupului soluţii la criza din zona euro, dar în acelaşi timp cred că a se căuta soluţii exclusiv în interiorul Eurogrupului nu trebuie să fie un pretext pentru a separa şi diviza Europa în diferite configuraţii. Activitatea Eurogrupului nu se poate substitui Consiliului European”, a afirmat oficialul polonez, citat de AFP.
Agenţia franceză de presă remarcă faptul că Polonia a preluat iniţiativa unui grup format din cele 10 ţări membre ale Uniunii Europene situate în afara zonei euro, mai ales cele est-europene, care avertizează asupra pericolului căutării de soluţii exclusive în interiorul Eurogrupului la actuala criză financiară.
De asemenea, la Consiliul European de duminică, două mari grupuri dee state din zona euro îşi vor negocia dur termenii guvernanţei economice a UE şi măsurile financiare ca împrumuturile acordate statelor în dificultate, recapitalizarea băncilor sau chiar emiterea de eurobonduri.
Pe de-o parte, ţările latine, preponderent sudice, au datoriile cele mai mari şi vor sprijin financiar de la Uniunea Europeană şi solidaritate din partea ţărilor de la nord, care acceptă tot mai greu să le plătească sudicilor datoriile.
Italia este în centrul atenţiei. Considerată de Germania ca fiind într-o situaţie de risc, Roma este obligată să prezinte noi măsuri de austeritate la summitul de duminică, totează AFP.
Comisarul european finlandez pentru afacerile economice şi monetare, finlandezul Olli Rehn, este îngrijorat de divergenţele ”între nordul care are o anumită reţinere să ajute sudul, ce are o anumită reţinere în alicarea reformelor necesare”.
Grupul ţărilor latine îl acuză pe cancelarul german Angela Merkel că ”dictează ritmul şi impune soluţii nepotrivite”, iar statele nordice denunţă ”autismul” latilor, care refuză măsurile de austeritate impuse de ”proasta lor gestiune economică”, după cum a afirmat un diplomat european, pentru AFP.
”Toată lumea este de acord cu măsurile care trebuie luate, dar problema este cum să procedăm, şi aici nimeni nu mai este de acord”, declară un diplomat sub acoperirea anonimatului.
La rândul său, primul ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker, liderul eurozonei, consideră că ”impactul zonei euro în exterior este dezastruos” şi că nu dă ”exemplul unui leadership care funcţionează bine”.
