La obiect

Nu se mai oprește…: Deficitul comercial pe februarie – cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din 2017 și debalansează spre comerțul zona non-euro

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 882,5 milioane euro, cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior. Ritmul de… Mai mult

10.04.2018

Europa

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei… Mai mult

09.04.2018

La obiect

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de… Mai mult

09.04.2018

Chestiunea

Inflaţia vine și de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale!

Disputa referitoare la cauzele creşterii preţurilor a scăpat din vedere încă un fenomen care alimentează inflaţia. De unde părea să nu vină nici un pericol,… Mai mult

04.04.2018

Barometrul EY: Mediul de afaceri e mai îngrijorat de modelul de creștere și de politicile publice decât de birocrație

de Adrian N Ionescu , 14.3.2018

Antreprenorii și liderii companiilor private cu capital majoritar românesc sunt neîncrezători în modelul de creștere economică bazat pe consum, pentru că acesta nu le oferă decât o perspectivă pe termen scurt, potrivit Barometrului de iarnă al mediului de afaceri românesc, publicat miercuri de EY România.

92% din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului EY nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului.

Majoritatea executivilor participanți consideră creșterea bazată pe consum extrem de îngrijorătoare (26%) sau foarte îngrijorătoare (33%). Alţi 33% sunt „doar” îngrijoraţi.

S-a triplat proporția celor pentru care este „extrem de îngrijorător” modelul de creștere actual, față rezultatul ediției anterioare a barometrului, din 2016 (9%), în vreme ce proporția celor care îl consideră „foarte îngrijorător” s-a dublat (de la 16%).

Proporțiile sunt doar aparent paradoxale, potrivit consultanților EY.

„Antreprenorii spun: bine, consumul duce la creșterea cererii, dar pe termen scurt. Şi se întreabă: Ce voi face anul viitor, dar după aceea?”, a explicat Ioana Mihai, partener asociat EY pentru soluții corporate finance.

De altfel, planurile de investiții ale companiilor și dezvoltarea acestora în general se lovesc de piedicile consacrate:

  • incertitudinile fiscale și legislative pun în pericol planurile de investiții a 85% din companii și împiedică dezvoltarea a 80%. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile astfel;
  • lipsa de viziune a politicilor publice și instabilitatea politică constituie piedici pentru 69% dintre companii.

Birocrația vine pe locul trei în topul obstacolelor (46% din răspunsuri)

Mai relevant este, însă, faptul că alte mari nemulţumiri obişnuite vin la mare depărtare în topul obstacolelor din faţa dezvoltării companiilor: nivelul de taxare, la 21% şi accesul dificil la finanţare la 9%.

Adaptarea la incertitudine

Majoritatea semnalelor date de Barometrul EY privind așteptările antreprenorilor pe următoarele 12 luni exprimă concentrarea preocupărilor acestora pe adaptarea la nesiguranţa mediului fiscal şi economic în general.

Chiar şi progresele de abordare a dezvoltării, înregistrate în vremea din urmă, denotă grija faţă de incertitudinile viitorului.

„Printre lecţiile învăţate (în urma crizei financiare) este trecerea de la o abordare oportunistă şi intuitivă a proiectelor, la una bazată pe analiză. Antreprenorii iau în mai mare măsură decizii educate şi încearcă să-şi acopere riscurile financiare”, spune consultantul Ioana Mihai.

Totuşi, pe de altă parte, cum apetitul pentru credite nu a crescut, companiile îşi protejează lichidităţile şi / sau caută resurse alternative de finanţare, prin renegocierea contractelor cu furnizorii.

Astfel că a doua cea mai importantă prioritate strategică şi de capital pentru liderii companiilor este „eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant” (55% din răspunsuri).

Nici cea mai importantă prioritate nu semnalează trecerea la o etapă superioară a dezvoltării afacerilor companiilor: 74% dintre lideri acordă „cea mai mare atenție și cele mai multe resurse investițiilor (doar) în operațiunile existente și accelerarea creșterii organice”, potrivit Barometrului EY.

Unul dintre factori descurajanţi este asenţa investiţiilor publice în infrastructură. „Companiile nu sunt încurajate de faptul că statul nu investeşte în insfrastructură”, spune Gabriel Sincu, partener asociat EZ pe domeniul fiscal.

Comparaţia cu restul lumii

Este relevantă opţiunea strategică pentru transformarea digitală a 49% dintre companii, iar acesta ar putea fi rezultatul maturizării, potrivit consultanţilor EY. Transformarea digitală se păstrează pe locul al doilea și la nivel global, potrivit capital Confidence Barometer (CCB).

Restul priorităților diferă, cea mai importantă prioritate pentru restul lumii este identificarea oportunităților de dezcoltare a afacerii, inclusiv prin fuziuni, achiziții și alianțe, iar pe locul al treilea se situează plata de dividende către acționari.

De altfel, proporţia optimiștilor la nivel global în privința profitabilității în următoarele 12 luni este mai mult decât dublă față de cea al executivilor români (74% versus 35%).

Aceeași tendință mai puțin optimistă la nivelul respondenților români se poate observa și pentru stabilitatea piețelor (52% respondenți CCB vs. 32% respondenți români), accesul la creditare (53% vs 40%) și evoluția evaluării companiilor (51% vs 31%).

 

Antreprenorii români sunt mai pesimişti la toți indicatorii privind economia locală, faţă de cei ai economiei globale:

  • cerere de produse și servicii (42% răspunsuri „pozitive” şi foarte pozitive la nivel economiei locale vs 60% economia globală),
  • acces la creditare (24% vs 40%),
  • investiții private (22% vs 41%),
  • profitabilitate (20% vs 35%),
  • evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și
  • stabilitatea piețelor (15% vs 32%).

„Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și evoluției investițiilor, acestea putând fi explicate prin instabilitatea fiscală și legislativă din România. Stoparea sau reducerea investițiilor înseamnă inclusiv un apetit mai mic pentru achiziții de companii, o scădere a competitivității și o reducere a profitabilității”, potrivit raportului EY.

Barometrul „demonstrează fondul de îngrijorare al respondenților vis-a-vis de riscurile continuării politicilor pro-ciclice și pro-consum și în anul 2018, cu efect asupra deficitelor de cont curent, fiscale, inflației și vulnerabilizării economiei la presiuni externe”, a spus Mihaela Matei coordonator de proiecte speciale la EY România, preyentând rezultatele sondajului.

În acelaşi timp, „decalajele economice față de celelalte țări ale Uniunii Europene se mențin. Pe fondul unei creșteri economice record, dar care susține mai ales importurile de bunuri si servicii, România râmâne a doua cea mai săracă țară din Europa, cu o infrastructură deficitară și cu perspective aflate sub semnul întrebării referitoare la tranziția de la strategii de creștere bazate pe costuri reduse către strategii de creștere bazate pe inovație și cunoaștere”, potrivit oficialului citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare economica
    17.3.2018, 11:19 pm

    1.Tarile aloca resursele nationale (existente) pentru consum pentru a creste standardul de viata, fie in dezvoltare daca cunosc un proces de stagnare a dezvoltarii, accelerind cresterea economica sanatoasa, industriala.
    Pentru a sustine (economic) consumul, economia nationala trebuie sa cunoasca mai intai o crestere care sa produca resurse pentru redistribuire.
    Aceasta conditionare constituie fundamentul echilibrului societatilor economice moderne, in care “primariatul” dezvoltarii asupra consumului este absolut!
    In concluzie, antreprenorii si liderii companiilor private romanesti trebuie sa fie timorati deadreptul de absurditatea viziunii P.S.Democrat de a considera anti-modelul “de dezvoltare bazat pe consum” drept (real) MODEL DE DEZVOLTARE!
    Chiar daca statistic consumul este evidentiat (in PIB) drept “crestere economica”, el are “valente” ca element de dezvoltare, numai daca se incadreaza in limitele de consum ale bugetului national.
    In Romania deficitul bugetar este rezultatul cresterii pe consum si datorie (interna si externa), iar considerarea consumului drept “model de dezvoltare” este deraierea stingii de la principiile si regulile
    economice.
    2.Un model poate fi considerat de “dezvoltare economica” numai daca este animat de o viziune pro-activa economic, punind inaintea consumului cresterea economica sanatoasa prin investitii (industriale, agricole, servicii, infrastructura) creatoare de noi intreprinderi si locuri de munca.
    Numai in acest caz poate exista o crestere economica sanatoasa, durabila, planificata si realizabila pe termen scurt, mediu, lung si foarte lung.
    Viziunea consumerista si considerarea ei drept crestere economica face ca Romania INTEGRATA sa stagneze de 11 ani, lipsita de industrie si productie agricola nationala, cu utilitatile si resursele naturale instrainate.
    3.Viziunea “dezvoltatoare” prin consum (fara investitii productive si productie) face imposibila sub raport logic insasi PROIECTUL DE TARA cu obiectivul reindustrializarii si recuperarii utilitatilor.
    In lipsa acestuia se dovedeste imposibila valorificarea economica a integrarii prin accesarea fondurilor UE si o cooperare industriala – agricola investitionala masiva cu firmele vestice, pentru crearea celor 4 milioane de locuri de munca pierdute dupa 89.

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Securitatea europeană este amenințată de comportamentul ostil al estului. Obiectivul României: valorificarea relațiilor cu SUA, NATO și UE

Razvan Diaconu

Una dintre principalele amenițări de securitate este ”comportamentul ostil care vine dinspre Est”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis. În acest context, în discursul rostit… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Merkel la Berlin: Divergențele franco-germane în reformarea Zonei Euro

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge joi la Berlin, pentru discuții programate cu Cancelarul Angela Merkel, cu speranța că poate convinge Germania să se alăture viziunii… Mai mult

Stiri

Grevă japoneză la cele mai mari 4 universități. Sunt contestate noile cifre de școlarizare

Vladimir Ionescu

Studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au intrat și ei în grevă japoneză și cer abrogarea HG 131/2018 prin care s-a realizat repartizarea locurilor bugetare… Mai mult

Stiri

Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat

Razvan Diaconu

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), sub presiunea termenului de adoptare tacită care era 18… Mai mult

Stiri

Universitatea București prezintă datele legate de doctorate și așteaptă scuzele ministrului Educației

Mariana Bechir

Controversele dintre ministrul Educației și cele cinci mari universități, cărora le-au fost tăiate locuri la programele de licență, masterat și doctorat, continuă. Universitatea București a… Mai mult

Stiri

S-a deschis Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de povești de business în România

Vladimir Ionescu

CITR Group a deschis miercuri expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România. Expoziția, deschisă publicului larg, este găzduită de Palatul Noblesse (Strada… Mai mult

Stiri

Acorduri economice istorice UE – Japonia și Singapore. INACO: Mediul de afaceri românesc are noi ferestre de oportunitate

Vladimir Ionescu

Acordurile comerciale finalizate de UE cu Japonia și Singapore anul trecut vor fi completate de un acord de parteneriat economic cu Japonia și un acord… Mai mult