La obiect

Cât de realistă este o mai mare implicare a NATO în Orientul Mijlociu – cifre la zi ale prezenței militare în regiune

A fost decizia lui Donald Trump să nu escaladeze militar conflictul cu Iran și să mute confruntarea cu Teheran în domeniul economic. ”Plasa de siguranță”… Mai mult

09.01.2020

La obiect

Catastrofalul mecanism de prevenție din Sănătatea românească: studiu de caz – cancerul la sân. Bulgaria stă de 100 de ori mai bine ca noi

Eurostat prezintă un infografic elocvent pentru abordarile din sistemul de sănătate și pentru modul de a gândi al românilor. Care, din acest punct de vedere,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

Deficitul comercial la 11 luni a depășit 7% din PIB: Sectorul de mașini, pe minus de 3 luni

Deficitul comercial pe luna noiembrie 2019 a fost de 1.490,9 milioane euro, cu aproape cinci procente mai mic față de aceeaşi lună a anului trecut,… Mai mult

09.01.2020

Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

Cronicile

Barometrul EY: Mediul de afaceri e mai îngrijorat de modelul de creștere și de politicile publice decât de birocrație

de Adrian N Ionescu , 14.3.2018

Antreprenorii și liderii companiilor private cu capital majoritar românesc sunt neîncrezători în modelul de creștere economică bazat pe consum, pentru că acesta nu le oferă decât o perspectivă pe termen scurt, potrivit Barometrului de iarnă al mediului de afaceri românesc, publicat miercuri de EY România.

92% din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului EY nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului.

Majoritatea executivilor participanți consideră creșterea bazată pe consum extrem de îngrijorătoare (26%) sau foarte îngrijorătoare (33%). Alţi 33% sunt „doar” îngrijoraţi.

S-a triplat proporția celor pentru care este „extrem de îngrijorător” modelul de creștere actual, față rezultatul ediției anterioare a barometrului, din 2016 (9%), în vreme ce proporția celor care îl consideră „foarte îngrijorător” s-a dublat (de la 16%).

Proporțiile sunt doar aparent paradoxale, potrivit consultanților EY.

„Antreprenorii spun: bine, consumul duce la creșterea cererii, dar pe termen scurt. Şi se întreabă: Ce voi face anul viitor, dar după aceea?”, a explicat Ioana Mihai, partener asociat EY pentru soluții corporate finance.

De altfel, planurile de investiții ale companiilor și dezvoltarea acestora în general se lovesc de piedicile consacrate:

  • incertitudinile fiscale și legislative pun în pericol planurile de investiții a 85% din companii și împiedică dezvoltarea a 80%. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile astfel;
  • lipsa de viziune a politicilor publice și instabilitatea politică constituie piedici pentru 69% dintre companii.

Birocrația vine pe locul trei în topul obstacolelor (46% din răspunsuri)

Mai relevant este, însă, faptul că alte mari nemulţumiri obişnuite vin la mare depărtare în topul obstacolelor din faţa dezvoltării companiilor: nivelul de taxare, la 21% şi accesul dificil la finanţare la 9%.

Adaptarea la incertitudine

Majoritatea semnalelor date de Barometrul EY privind așteptările antreprenorilor pe următoarele 12 luni exprimă concentrarea preocupărilor acestora pe adaptarea la nesiguranţa mediului fiscal şi economic în general.

Chiar şi progresele de abordare a dezvoltării, înregistrate în vremea din urmă, denotă grija faţă de incertitudinile viitorului.

„Printre lecţiile învăţate (în urma crizei financiare) este trecerea de la o abordare oportunistă şi intuitivă a proiectelor, la una bazată pe analiză. Antreprenorii iau în mai mare măsură decizii educate şi încearcă să-şi acopere riscurile financiare”, spune consultantul Ioana Mihai.

Totuşi, pe de altă parte, cum apetitul pentru credite nu a crescut, companiile îşi protejează lichidităţile şi / sau caută resurse alternative de finanţare, prin renegocierea contractelor cu furnizorii.

Astfel că a doua cea mai importantă prioritate strategică şi de capital pentru liderii companiilor este „eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant” (55% din răspunsuri).

Nici cea mai importantă prioritate nu semnalează trecerea la o etapă superioară a dezvoltării afacerilor companiilor: 74% dintre lideri acordă „cea mai mare atenție și cele mai multe resurse investițiilor (doar) în operațiunile existente și accelerarea creșterii organice”, potrivit Barometrului EY.

Unul dintre factori descurajanţi este asenţa investiţiilor publice în infrastructură. „Companiile nu sunt încurajate de faptul că statul nu investeşte în insfrastructură”, spune Gabriel Sincu, partener asociat EZ pe domeniul fiscal.

Comparaţia cu restul lumii

Este relevantă opţiunea strategică pentru transformarea digitală a 49% dintre companii, iar acesta ar putea fi rezultatul maturizării, potrivit consultanţilor EY. Transformarea digitală se păstrează pe locul al doilea și la nivel global, potrivit capital Confidence Barometer (CCB).

Restul priorităților diferă, cea mai importantă prioritate pentru restul lumii este identificarea oportunităților de dezcoltare a afacerii, inclusiv prin fuziuni, achiziții și alianțe, iar pe locul al treilea se situează plata de dividende către acționari.

De altfel, proporţia optimiștilor la nivel global în privința profitabilității în următoarele 12 luni este mai mult decât dublă față de cea al executivilor români (74% versus 35%).

Aceeași tendință mai puțin optimistă la nivelul respondenților români se poate observa și pentru stabilitatea piețelor (52% respondenți CCB vs. 32% respondenți români), accesul la creditare (53% vs 40%) și evoluția evaluării companiilor (51% vs 31%).

 

Antreprenorii români sunt mai pesimişti la toți indicatorii privind economia locală, faţă de cei ai economiei globale:

  • cerere de produse și servicii (42% răspunsuri „pozitive” şi foarte pozitive la nivel economiei locale vs 60% economia globală),
  • acces la creditare (24% vs 40%),
  • investiții private (22% vs 41%),
  • profitabilitate (20% vs 35%),
  • evoluția evaluării companiilor (18% vs 31%) și
  • stabilitatea piețelor (15% vs 32%).

„Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și evoluției investițiilor, acestea putând fi explicate prin instabilitatea fiscală și legislativă din România. Stoparea sau reducerea investițiilor înseamnă inclusiv un apetit mai mic pentru achiziții de companii, o scădere a competitivității și o reducere a profitabilității”, potrivit raportului EY.

Barometrul „demonstrează fondul de îngrijorare al respondenților vis-a-vis de riscurile continuării politicilor pro-ciclice și pro-consum și în anul 2018, cu efect asupra deficitelor de cont curent, fiscale, inflației și vulnerabilizării economiei la presiuni externe”, a spus Mihaela Matei coordonator de proiecte speciale la EY România, preyentând rezultatele sondajului.

În acelaşi timp, „decalajele economice față de celelalte țări ale Uniunii Europene se mențin. Pe fondul unei creșteri economice record, dar care susține mai ales importurile de bunuri si servicii, România râmâne a doua cea mai săracă țară din Europa, cu o infrastructură deficitară și cu perspective aflate sub semnul întrebării referitoare la tranziția de la strategii de creștere bazate pe costuri reduse către strategii de creștere bazate pe inovație și cunoaștere”, potrivit oficialului citat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare economica
    17.3.2018, 11:19 pm

    1.Tarile aloca resursele nationale (existente) pentru consum pentru a creste standardul de viata, fie in dezvoltare daca cunosc un proces de stagnare a dezvoltarii, accelerind cresterea economica sanatoasa, industriala.
    Pentru a sustine (economic) consumul, economia nationala trebuie sa cunoasca mai intai o crestere care sa produca resurse pentru redistribuire.
    Aceasta conditionare constituie fundamentul echilibrului societatilor economice moderne, in care “primariatul” dezvoltarii asupra consumului este absolut!
    In concluzie, antreprenorii si liderii companiilor private romanesti trebuie sa fie timorati deadreptul de absurditatea viziunii P.S.Democrat de a considera anti-modelul “de dezvoltare bazat pe consum” drept (real) MODEL DE DEZVOLTARE!
    Chiar daca statistic consumul este evidentiat (in PIB) drept “crestere economica”, el are “valente” ca element de dezvoltare, numai daca se incadreaza in limitele de consum ale bugetului national.
    In Romania deficitul bugetar este rezultatul cresterii pe consum si datorie (interna si externa), iar considerarea consumului drept “model de dezvoltare” este deraierea stingii de la principiile si regulile
    economice.
    2.Un model poate fi considerat de “dezvoltare economica” numai daca este animat de o viziune pro-activa economic, punind inaintea consumului cresterea economica sanatoasa prin investitii (industriale, agricole, servicii, infrastructura) creatoare de noi intreprinderi si locuri de munca.
    Numai in acest caz poate exista o crestere economica sanatoasa, durabila, planificata si realizabila pe termen scurt, mediu, lung si foarte lung.
    Viziunea consumerista si considerarea ei drept crestere economica face ca Romania INTEGRATA sa stagneze de 11 ani, lipsita de industrie si productie agricola nationala, cu utilitatile si resursele naturale instrainate.
    3.Viziunea “dezvoltatoare” prin consum (fara investitii productive si productie) face imposibila sub raport logic insasi PROIECTUL DE TARA cu obiectivul reindustrializarii si recuperarii utilitatilor.
    In lipsa acestuia se dovedeste imposibila valorificarea economica a integrarii prin accesarea fondurilor UE si o cooperare industriala – agricola investitionala masiva cu firmele vestice, pentru crearea celor 4 milioane de locuri de munca pierdute dupa 89.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban: Gazoductul BRUA se va interconecta cu TurkStream prin Bulgaria

Adrian N Ionescu

Gazoductul BRUA, prin care UE își propune să diversifice aprovizionarea Europei cu surse din afara Rusiei, se va putea aproviziona prin Bulgaria cu gaze rusești… Mai mult

Stiri

Productivitatea pe salariat după tipurile de întreprinderi – comerțul înaintea industriei

Marin Pana

Potrivit datelor  INS pentru referitoare la activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă (date provizorii), cea mai mare productivitate pe salariat în… Mai mult

Stiri

Creștere a natalității la Cluj-Napoca, fără politici demografice speciale. Doar politici de creștere a calității vieții și locuirii

Vladimir Ionescu

În Cluj-Napoca s-au născut cu 25% mai mulți copii în 2019 față de 2008. Tinerii încep din ce în ce mai mult să pună accentul… Mai mult

Stiri

Șeful Poliției Câmpia Turzii iese la pensie la 51 de ani: a fost prins băut la volan

Vladimir Ionescu

Șeful Poliției Câmpia Turzii, Dorel Florian Fodorean, s-a pensionat la 51 de ani, după ce a refuzat, recent, să sufle în etilotest „din motive medicale”,… Mai mult

Digital

Premierul Orban despre digitalizarea ANAF: Ducem problema evaziunii în CSAT, procedurile de licitație vor fi rapide

Adrian N Ionescu

În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) va considera că evaziunea fiscală este o ameninţare la adresa siguranţei naţionale, Guvernul va… Mai mult

Europa

Libia – Summit la Berlin: Eforturi de a readuce taberele ostile la negocieri și de a debloca producția de țiței în estul țării

Adrian N Ionescu

Reprezentanții marilor puteri, ai Turciei, țărilor arabe, ai ONU și ai Africii încă încearcă, duminică seara, să convingă cele două tabere ostile din Libia să… Mai mult

Stiri

Ministrul Mediului promite cea mai amplă campanie de împădurire din istoria României. La primăvară

Vladimir Ionescu

În primăvara acestui an, va demara o campanie de împădurire a terenurilor degradate în vederea protejării solului, a refacerii echilibrului hidrologic şi a îmbunătăţirii condiţiilor… Mai mult