Barack Obama în Estonia: un gest politic de descurajare a Rusiei / Semnificaţiile prezenţiei în Europa a liderului american - CursDeGuvernare.ro
miercuri

27 octombrie, 2021

Barack Obama în Estonia: un gest politic de descurajare a Rusiei / Semnificaţiile prezenţiei în Europa a liderului american

3 septembrie, 2014

Barack Obama urmează să participe la summit-ul NATO care începe joi în Ţara Galilor, însă cu o zi înainte şi-a programat o vizită în Estonia, unde urmează să aibă o întâlnire cu toţi liderii celor trei state baltice.

Primul mesaj şi cel mai evident pe care îl transmite liderul de la Casa Albă prin prezenţa sa în Estonia, fostă republică sovietică, o ţară cu 25% din populaţie etnici ruşi, este adresat Rusiei: nu este permisă agresarea statelor mari să încalce independenţa şi integritatea teritorială a vecinilor lor mai mici, a fost o explicaţie dată de Administraţia americană.

Barack Obama a venit însă în Europa cu o agendă plină de subiecte stringente, având în vedere şi situaţia creată de Statul Islamic în Irak şi de încheierea misiunii ISAF în Aghanistan la sfârşitul acestui an.

Asigurări date aliaţilor, mai ales celor neliniştiţi de acţiunile Rusiei


Preşedintele Obama a ajuns la Tallin în dimineaţa zilei de miercuri, pentru ca, la câteva ore să apară informaţia ambiguă despre un armistiţiu de incetare permanentă a focului în estul Ucrainei, încheiat cu Rusia.

Liderul american a spus că un armistiţiu ar putea fi eficient doar dacă Moscova va înceta să pretindă că nu îi controlează pe separatiştii proruşi şi se va opri din a le trimite trupe şi armament.

„Nu se poate ajunge la niciun acord politic real dacă Rusia continuă să trimită tancuri şi trupe şi arme şi consilieri deghizaţi în separatişti, dar care nu sunt de-ai locului, iar singura modalitate posibilă de a soluţiona criza este ca Ucraina să cedeze teritoriu şi suveranitate2, a spus preşedintele Obama.

Liderul american a transmis însă că NATO va susţine ţările baltice, care au şi ele etnici ruşi pe teritoriul lor – în Estonia, cum am menţionat, reprezintă un sfert din populaţie, în letonia – 26%, iar în Lituania – mai puţin de 6%. Iar SUA va asigura fortificarea flancului estic al Alianţei.


Atât preşedintele american, cât şi lideri occidentali au afirmat în repetate rânduri angajamentul de apărare colectivă ce decurge din articolul 5, dacă ar exista vreo ameninţare la adresa vreunui membru al Alianţei.

Avertisment direct transmis lui Vladimir Putin

Al doileamesaj, ce derivă din primul, este de a da un avertisment Rusiei. Aproape toate deciziile care urmează să se ia la summit-ul NATO au legătură cu acest avertisment. Se vorbeşte despre un summit istoric, care va marca o schimbare de gândire în NATO în relaţie cu Rusia.

(Citiţi Aici în detaliu despre deciziile care se vor lua la summit-ul NATO: Summit-ul NATO: Readiness Action plan și așteptările României)

Creşterea nivelului de reacţie a NATO, eficientizarea forţei de reacţie şi crearea unui vârf de lance din cadrul acesteia, o forţă care ar putea să intre în acţiunie în două, până la 5 zile în cazul unei agregiuni asupra unui aliat, sunt doar câteva dintre măsurile de descurajare a Rusiei. Lor li se adaugă nişte comandamente NATO, cu trupe aflate în rotaţie, pe teritoriul statelor din flancul estic al Alianţei.

Washington Post susţine că NATO va ratifica o măsură care spune că un atac cibernetic asupra unuia dintre membri ar atrage după sine un răspuns colectiv al aliaţilor.

Determinarea de combatere a Statului Islamic

Statul Islamic este o altă preocupare majoră a politicii externe americane în această perioadă. în dimineaţa zilei de miercuri a fost anunţată execuţia unui al doilea jurnalist american, capturat de jihadişti.

În condiţiile în care călăul acestora pare să fie cetăţean britanic şi a faptului că mai mulţi europeni, arabi care locuiesc şi unii dintre ei chiar s-au născut în Europa, se alătură sau s-au alăturat mişcării teroriste, subiectul va fi prezent în dezbaterile de la summit-ul NATO şi nu paote ocoli Europa.

În Marea Britanie, locul în care se desfăşoar summit-ul, a fost ridicat nivelul de securitate la săptămâna trecută, iar luni premierul britanic a vorbit despre necesitatea unei legi care ar permite, printre altele, confiscarea paşaportului unei persoane despre care se crede că este într-o călătorie în numele Statului Islamic.

În acest sens, la summit-ul NATO se va defini rolul Alianţei ca „hub de securitate mondială”. Asta ar putea presupune şi susţinerea NATO pentru acţiuni în Irak şi Siria. deocamdată preşedintele Obama nu a hotărât dacă va interveni, cu vombardamente, şi în Siria, nu numai în Irak, aşa cum se întâmplă, asupra militanţilor SI.

Experţii americani cred că preşedintele va solicita NATo să se implice mai mult în orientul Apropiat şi, în special, în combaterea Statului Islamic.

Afghanistanul – invitatul de onoare al summitului, care va fi absent

NATO îşi va retrage, la sfârşitul acestui an, forţele din Afghanistan. Dar ţara este cuprinsă de instabilitate politică, care se reflectă şi în faptul că preşedintele ţării – invitat la evenimentul din Ţara Galilor – nu este instalat în funcţie din cauza renumărării oturilor, proces care a durat foarte mult.

După o misiune de 12 ani în afghanistan a ISAF, rămân multe de făcut şi transferul viitorului ţării în mâinile afghanilor mai are multe detalii de clarificat. Totuşi, NATO va fi pregătit să ofere asistenţă şi nu va pleca cu totul de acolo.

Totuşi, situaţia politică instabilă a întârziat calendarul transferului şi suscită îngrijorare. la fel ca şi o comparaţie cu situaţia din Irak, care, la câţiva ani după retragerea SUA, a redevenit un focar de instabilitate şi teatrul înfruntării cu jihadiştii.

Barack Obama va pleda ca europenii să îşi deschidă portofelele

Nu diferă cu nimic de reuniunile anterioare acest summit, în care se va face din nou apel la alocarea a 2% din PIB bugetului napărării. Tot mai multe voci de peste Atlantic susţin că europenii ar trebui să plătească pentru securitate şi să nu aştepte ca America să achite mereu factura.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ambele continente au trecut prin crize economice. Iar oficialii americani s-au arătat nemulţumiţi că europenii nu vor să participe la împărţirea costurilor şi riscurilor.

În vestul Europei, apetitul pentru creşterea cheltuielilor este redus. Ţările din est, precum România, temătoare în faţa ameninţării ruse s-au arătat mai dispuse să finanţeze armata la nivelul cerut în NATO.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr