luni

24 ianuarie, 2022

Banca Mondială constată ”canibalizarea” proiectelor europene de către cele bugetare, la MDRT. Udrea dă vina pe Guvernul Tăriceanu

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 iulie, 2011

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) oferă autorităţilor locale programe finanţate de la bugetul de stat, care atrag autorităţi contractante ce ar fi trebuit să se implice în proiecte similare pe bani europeni, constată Banca Mondială, într-un raport citat de hotnews.ro.

Potrivit raportului BM, lucrările dezvoltate prin proiectele pe bani interni nu respectă standardele de calitate şi rigorile în achiziţiile publice impuse de proiectele europene.

În acest context, BM constată un nivel scăzut al absorbţiei fondurilor europene, de numai 14,89% din fondurile disponibile pentru România prin programul Operaţional Regional până la începutul acestui an, POR-ul fiind, însă cel mai performant în absorbţia fondurilor comunitare, în România.


În repică, Elena Udrea a scris, marţi, pe blogul ei, că de vină pentru proiecte care dublează programele pe fonduri europene este fostul guvern Tăriceanu, care a început astfel de proiecte interne.

”Fiecare ministru al Dezvoltării a simţit nevoia, atunci când a ajuns în funcţie, să adauge câte un program de investiţii. Aşa se face că aceleaşi programe le facem şi noi, şi ministerul Mediului, şi ministerul Agriculturii sau printr-un program inventat de Tăriceanu în 2006 direct în subordinea Premierului. S-a ajuns chiar la suprapuneri între programele cu fonduri guvernamentale şi programele derulate cu fonduri europene.În 2011, prin construcţia bugetului ministerului Dezvoltării, am încercat să eliminăm aceste suprapuneri finanţând mai puţin programele derulate prin bani de la bugetul intern. Însă volumul investiţiilor începute pe care le-am găsit în minister este de peste un miliard de euro, lucrări care nu pot fi abandonate. Noi le-am prioritizat şi am decis să nu începem proiecte noi până nu se finalizează cele deja aflate în derulare”, a susţinut Udrea.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ea recunoaşte că în mandatul său a început un program finanţat de la bugetul de stat  – Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, dar susţine că acesta nu se dublează cu programele europene.

”În timpul mandatului meu, un singur program a apărut, iar acesta este Planul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. El nu se suprapune peste programele similare derulate cu fonduri europene (Axa 2 a POR sau măsura 3.2.2. de la Ministerul Agriculturii), ci vine să le completeze. Practic, prin PNDI, se finanţează proiectele care nu au mai prins fonduri europene pentru reabilitarea de drumuri judeţene şi de interes local ori reţelele de apă şi canalizare. Şi tot au mai rămas o mulţime de proiecte fără finanţare, având în vedere cât asfalt si câte utilităţi sunt încă necesare în România”, a mai arătat Udrea pe blog.

Ce deficienţe a mai găsit BM la ministerul Elenei Udrea?

  • Birocraţia excesivă este unul dintre principalele obstacole din calea unei absorbţii mai mari. Aplicanţii pentru proiectele europene reclamă timpul lung de evaluare a dosarelor şi capacitatea limitată de cofinanţare a proiectelor.
  • Lipsa de planuri strategiece globale în activitatea MDRT. Ministerul a dezvotat un singur astfel de material – Planul Strategic Instituţional 2010-2013, care încearcă sa articuleze o strategie globală, dar documentul prezintă deficienţe fundamentale: obiectivele strategice şi programul nu sunt, de fapt, obiective, ci doar dorinţe şi acţiuni exprimate vag şi dificil de măsurat în termeni de rezultate şi de impact. Activităţile enumerate nu sunt bine conectate la obiectivele programului, iar indicatorii nu sunt clar definiţi şi de multe ori reprezintă doar declaraţii de intenţii.
  • Programului Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii (PNDI) îi lipsesc strategiile de bază şi nu răspunde provocărilor dezvoltării regionale: convergenţă internă, convergenţă către un PIB regional european, o dezvoltare regională echilibrată, consolidarea legăturilor dintre România şi principalele pieţe din Europa. În fiecare judeţ vor fi alocaţi aproximativ aceiaşi bani, 100 milioane de euro pentru investiţii în infrastructură, indiferent de dotările reale din infrastructură. Cu toate acestea, judeţele din România variază foarte mult în termeni de dotări de infrastructură si de capacitate a lor de a contribui la marile probleme strategice. Ca atare, împărţirea resurselor de investiţii în mod egal între judeţe nu pare a fi o strategie care este de natură de a rezolva provocările existente.
  • Direcţia Generală de Lucrări Publice  înaintează spre examinare şi aprobare o  documentaţie tehnică slabă. Colaborarea cu alte departamente ale MDRT, in special cu cel economic si juridic, nu este intotdeauna bună si aceasta frânează performanţa.
  • Formele birocratice de avizare interna întârzie rezolvarea unor probleme aparent simple, care ar putea fi uşor eliminate printr-un simplu e-mail.
  • Viziunea Guvernului pentru dezvoltarea turismului este neclară pentru şi lipsesc reglementari clare pentru jucătorii din industrie.
  • Strategiile pentru ecoturism şi turism balneo-climateric nu sunt cuprinse în Master Planul elaborat de MDRT

Bile albe ale MDRT, în viziunea Băncii Mondiale:

  • MDRT a luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăţi rata de absorbţie a fondurilor UE, iar plăţile efectuate în luna ianuarie indica faptul că absorţia poate accelera semnificativ
  • POR a avut performante peste media la nivel naţional. Până în luna ianuarie, România a reuşit să absoarbă doar 9% din fondurile europene disponibile până atunci, în vreme ce rata de absorbţie a POR a fost de 14,89%.
  • Conducerea autorităţii de management pe POR este bună iar personalul este după ce a lucrat anterior pe proiecte PHARE. Personalul este motivat şi relativ bine plătit. În ciuda reducerilor salariale pentru personalului din administraţia publică, salariul de bază este printre cele mai bune dintre toate celelalte ministere.

Recomandările BM pentru Elena Udrea:

  • MDRT trebuie să prioritizeze investiţiile cuprinse în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, care are o valoare de 4 miliarde de euro, pentru a se evita suprapunerea cu programele finanţate din fonduri europene.
  • Scurtarea etapei de precontractare, impunerea unei limite de timp pentru licitaţie şi contractarea lucrărilor după semnarea acordurilor de finanţare, simplificarea Ghidului Aplicantului, mutarea cerinţelor care nu sunt absolut necesare pentru evaluarea financiară şi tehnică spre etapa de contractare, depunerea aplicaţiilor în format electronic pentru reducerea birocraţiei.
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului trebuie să dezvolte o strategie coerentă şi o viziune cuprinzătoare pentru dezvoltarea regională şi a turismului în România, având în vedere că structura ministerului s-a schimbat de patru ori în ultimii cinci ani iar multe programe sunt moştenite de la aceste structuri.
  • MDRT trebuie să se reorienteze, punând accentul pe investiţii şi pe repoziţionarea sa ca un actor strategic al politicilor din sectoarele de bază. Acest rol recomandă ca MDRT să îşi modifice abordarea actuală în mod semnificativ şi să dezvolte un angajament mult mai puternic faţă de dezvoltarea strategiilor sectoriale.
  • Inspectoratul de Stat în Construcţii ar trebui trecut ca agenţie independentă în subordinea Primului Ministru sau Secretariatului General al Guvernului. Acest lucru ar reduce potenţialul conflict de interese în privinţa lucărilor gestionate de MDRT.
  • Consolidarea utilizării aplicaţiilor IT, instruirea personalului în utilizarea acestor mijloace moderne de comunicare şi, în cele din urmă, punerea în aplicare a acestor proceduri, la toate nivelurile.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr