Babeș – Bolyai, Universitatea București, Politehnica din Capitală și Medicină Iași, cele mai bune din România – clasament Ad Astra 2020

23 noiembrie, 2020

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București sunt cele mai bune instituții de învățământ superior din România, conform Metarankingului Universitar-2020 realizat de un grup de specialiști și cu ajutorul Ad Astra, asociația cercetătorilor români din țară și din străinătate.

Clasamentul a fost prezentat luni dimineața, iar metodologia este cea propusă de membrii High Level Experts Group, numiți în 2016 de Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

În România există 97 de universități (dintre care șapte sunt în lichidare):

54 de universități publice (incluzându-le pe cele militare)
43 de universități private (din care nouă autorizate provizoriu)
28 instituții au vizibilitate internațională, toate sunt universități publice

Scorul academic global este un indicator al stării generale a universității, fiind un foarte bun predictor pentru modul în care universitățile își ating misiunea specificată în Carta universitară, menționează autorii studiului.

Principalele constatări:

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a ocupat constant prima poziție în cele cinci ediții ale metarankingului, iar anul acesta Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București se situează pe locul doi. cu scor identic. UBB are un impact de 22 ori mai mare decât cele situate pe ultima poziție (rangul 12).

Se remarcă evoluția foarte bună a Universității de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, care a urcat pe poziția a treia.

Autorii analizei se așteaptă ca universitățile de medicină să performeze tot mai bine în rankingurile internaționale, mai ales în cele în care indicatorii relativi au o pondere importantă (ceea ce anulează diferențele de mărime), întrucât domeniul biomedical se caracterizează prin una din cele mai mari rate de publicare și de citare între domeniile științei.

Universitățile comprehensive care includ multe domenii din ramura artelor și a științelor umaniste (arts & humanities) și cele specializate în domeniul studiilor universitare asupra artei/culturii vor fi tot mai dezavantajate, deoarece rankingurile internaționale clasice și mai noi nu includ adesea contribuțiile specifice artelor/științelor umaniste (spre exemplu, nici cele două rankinguri nou incluse în Metarankingul Universitar de față).

A scăzut numărul instituțiilor vizibile internațional, comparativ cu anul trecut. 28 de universități românești sunt vizibile internațional, toate publice (din cele 54 publice), mai constată autorii. În Metarankingul Universitar-2019 erau vizibile 30 de universități (toate publice), iar în Metarankingul Universitar-2016 erau vizibile doar 20 de universități (toate publice).

Recomandările: structurarea universităților în locale, regionale și naționale

Analiza conține și o serie de recomandări elaborate de autori cu sprijinul Asociației Ad Astra, majoritatea propunerilor fiind cunoscute din edițiile anterioare:

Organizarea universităților românești în locale, regionale și naționale, în funcție de misiunea asumată, de mărime (coroborată cu potențialul zonei) și de performanța în rankingurile internaționale.
Regândirea legislației, pentru implementarea celor trei categorii și pentru a răspunde nevoilor lor diferite. Spre exemplu, spun cercetătorii care au realizat analiza, universitățile naționale au nevoie de eficientizarea procesului de angajare (ex. head hunting), de susținerea cercetării prin filă de buget și de simplificarea derulării activităților administrative pe granturi.În cazul celor locale/regionale trebuie clarificate mecanismele prin care pot fi susținute mai bine de autoritățile locale.
Elaborarea unei strategii și a unor politici de stimulare, sprijinire și promovare a activităților de cercetare științifică în universități. În acest context alocarea resurselor financiare de la bugetul de stat, criteriile de promovare la nivel național pe funcții didactice universitare ar trebui evaluate și reproiectate. Strategia de alocare a resurselor financiare publice pentru promovarea activităților de cercetare științifică în universități ar trebui de asemenea reevaluată și reproiectată la nivel guvernamental. Alocările curente, care nu depășesc 0,5% din PIB, pentru totalitatea activităților de cercetare științifică la nivel național, sunt argumente serioase pentru această recomandare.
Universitățile românești pot fi afectate negativ de acțiunile factorilor politici. Spre exemplu, interzicerea evaluatorilor externi în proiectele de cercetare din țară și acțiunile administrative care afectează competitivitatea academică (ex. tăierea locurilor bugetate la masterat/doctorat la marile universități din țară) au generat ample critici la nivel internațional, care apoi au putut influența prestigiul în anchetele de specialitatea utilizate în rankingurile internaționale ale universităților. În consecință, factorul politic trebuie să acționeze în concordanță cu cele mai bune practici ale mediului academic european/internațional.