Rezerva Federală din SUA – FED subestimează riscurile inflației, precum și capacitatea sa de a majora ratele de a normaliza ratele de dobândă fără a afecta economia, sunt de părere specialiștii Deutsche Bank.
Ei avertizează că inflația va accelera ca urmare a celei mai mari schimbări de paradigme din ultimii 40 de ani, prin care guvernele au început să pună în plin plan varii obiective sociale în defavoarea unor obiective precum controlul inflației și creșterea datoriei publice, reiese dintr-un raport al băncii germane, citat de Investopedia.
Principala problemă pe care o abordează specialiștii Deutsche Bank este în ce măsură avansul recent al prețurilor este un fenomen trecător, sau o evoluție de durată, cu implicații critice asupra sănătății economiei mondiale.
Oricum ar fi, inflația crește, iar decidenții politicilor economice și monetare urmează să se confrunte cu cea mai dificilă bătălie a ultimilor 40 de ani”, se arată în raportul citat.
Acesta argumentează că politica macroeconomică din SUA, dar și din alte țări se confruntă cu cea mai mare ”schimbare de paradigmă” din ultimele patru decenii. Temerile privind inflația s-au estompat în rândul factorilor de decizie politică, iar datoria suverană a crescut cu peste 100% din PIB în țările puternic industrializate, ”niveluri de linie roșie”, ”inimaginabile acum un deceniu”, scriu economiștii germani.
(Citiți și:”Valentin Lazea / ”De data asta va fi altfel”: când stafia politicii bântuie politicile bunăstării”)
După criza financiară globală din 2007-08, nivelul ridicat și în creștere al datoriei suverane a devenit o preocupare-cheie a factorilor de decizie. Totuși, alegătorii din întreaga lume au indicat că principalele lor preocupări erau legate de inegalitate și de creșterea economică lentă. Aceste evoluții au asigurat câștiguri electorale însemnate pentru ”partidele populiste și liderii neconvenționali”.
În același timp, inflația care a rămas constant scăzută, precum și costurile de finanțare scăzute ale datoriilor publice tot mai mari au determinat ca un număr tot mai mare de economiști să devină din ce în ce mai relaxați în ceea ce privește nivelurile de datorie pe care țările le-ar putea susține.
În mod obișnuit, politica monetară era constrânsă de evoluția inflației și a datoriilor publice, însă această legătură dispare treptat, notează specialiștii Deutsche Bank.
În SUA, spre exemplu, Rezerva Federală (Fed) obișnuia să crească ratele dobânzii atunci când prognozase că inflația indica o creștere a prețurilor peste obiectivul instituției. Acum, în schimb, oficialii Fed au precizat că banca centrală nu va acționa preventiv, preferând să aștepte ca inflația să depășească obiectivul înainte de a majora dobânzile. Această schimbare de paradigmă ”crește toleranța la inflație”, într-o perioadă în care stimulii fiscali sunt la un nivel fără precedent, avertizează autorii raportului.
Analiștii Deutsche Bank susțin că decidenții politicii fiscale și monetare din SUA corectează ”excesiv” greșelile făcute în 2008, când pachetul de stimulare a economiei a fost insuficient, rezultând într-o lungă perioadă de revenire și recuperare.
Ajutorul acordat în prezent se ridică la 5.000 de miliarde de dolari, fără a fi luat în calcul pachetul pe infrastructură, echivalentul a 25% din PIB-ul SUA.
Deficitul bugetar al SUA este probabil să fie de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari, aproximativ 14-15% din PIB atât în 2020, cât și în 2021. În comparație, deficitul din 2009 a fost de 1.800 de miliarde de dolari de dolari, sau 10% din PIB. Ultima dată când guvernul federal american a înregistrat deficite similare ca procent din PIB a fost în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial
Raportul anticipează că economia se va supraîncălzi în 2022, ducând la o creștere semnificativă a prețurilor. Autorii își fac griji că Fed va acționa prea încet pentru a controla inflația și că, atunci când o va face, va rezulta într-o perturbare a piețelor financiare și a economiei mai maree decât dacă ar fi acționat mai devreme. Printre efectele probabile se numără o ”recesiune semnificativă” și un ”lanț de suferință financiară în întreaga lume, în special pe piețele emergente”, se arată în document.
Dând exemple din istoria recentă, raportul indică faptul că Fed nu a reușit să realizeze o aterizare ușoară a economiei ori de câte ori a urmărit înăsprirea monetară după ce a permis inflației să depășească 4%.
”Factorii de decizie politică sunt pe cale să intre într-o lume mult mai dificilă decât au văzut de câteva decenii”, concluzionează autorii.
