La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Aurelian Dochia / Cipru: Un experiment riscant dar necesar

de Aurelian Dochia 19.3.2013

Se stie de multa vreme ca Ciprul are nevoie de un ajutor financiar din partea UE pentru a-si sustine sectorul bancar. Sumele nu sunt deosebit de mari in comparatie cu cele avansate pentru operatiunea similara de salvare a bancilor din Spania in 2012 de exemplu, insa cazul Ciprului s-a dovedit a fi ceva mai special. In primul rand, presa din Germania si din alte tari a pus intrebarea in ce masura salvarea bancilor cipriote este de fapt o operatiune de salvare a capitalului oamenilor de afaceri rusi, pentru care Ciprul a devenit o baza de afaceri discreta, foarte convenabila din punct de vedere fiscal. Pe langa acest aspect particular, tot mai multi oameni se intreaba de ce in intreaga lume se cheltuiesc sute si mii de miliarde de euro pentru a salva bancile de consecintele propriilor lor greseli si excese si nu se gasesc resurse pentru pentru a crea locuri de munca de exemplu. Iar politicienii nu pot sa ignore acest curent de opinie care ia amploare.

Iata de ce Germania a insistat ca pachetul financiar pentru Cipru sa includa prevederea ca povara salvarii bancilor sa fie suportata si de deponentii acestora, care ar urma sa plateasca o taxa procentuala de pana la 10% din soldul depozitelor detinute (structura acestei taxe ar putea inca suferi modificari in parlamentul cipriot). Nu este prima oara cand intr-un program de asistenta pus la punct de catre Uniunea Europeana se introduce principiul repartizarii unei parti a pierderilor catre creditori privati: reducerea datoriei publice a Greciei la jumatate s-a realizat prin asa-numita „tunsoare” (haircut) a creditorilor privati nevoiti sa renunte la jumatate din valoarea obligatiunilor pe care le detineau.

Noutatea in cazul Ciprului este aceea ca sunt chemati sa contribuie la cheltuielile de salvare deponentii, o categorie de investitori ce s-a considerat intotdeauna foarte protejata. Daca actionarii sau cei ce imprumuta o companie sunt constienti ca isi asuma pana la urma riscul sa nu-si mai recupereze integral banii, deponentii unei banci sunt asigurati pe toate caile ca banii lor sunt la loc sigur in seifurile bancii de unde pot oricand sa si-i recupereze. Decizia de a retine o parte din banii deponentilor in bancile din Cipru este un experiment extrem de riscant pentru ca arunca in aer mitul garantarii depozitelor bancare. De acum inainte, orice deponent din oricare tara europeana se va intreba daca nu cumva si banii sai sunt in pericol. Si daca un numar suficient de mare de oameni din Spania, Grecia, Portugalia sau Italia ajung la concluzia ca depozitele bancare nu mai sunt suficient de sigure, cel mai negru cosmar al lumii financiare s-ar putea materializa: panica, retrageri masive de bani, carora bancile nu le mai pot face fata, suspendarea temporara a activitatilor bancare care mareste panica si inghetarea completa a sistemului financiar si a economiei in ansamblu!

Astfel de situatii cu consecinte devastatoare s-au repetat de atatea ori de-a lungul istoriei incat autoritatile de pretutindeni au facut eforturi mari pentru a preveni aparitia lor. Dupa Marea Depresie din anii 1929-1933 au fost create sistemele de garantare a depozitelor bancare iar bancile centrale au fost mai active in functia lor de imprumutator de ultima instanta a sistemului bancar. In ultimii ani, pe parcursul crizei, guvernele au mers pana acolo incat au preferat sa intervina cu fonduri publice si uneori chiar prin nationalizare pentru a sprijini bancile cu probleme si a evita sa afecteze increderea deponentilor. Si iata ca in Cipru, in mod deliberat, principiul protejarii depozitelor primeste o lovitura chiar din partea autoritatilor europene!

Urmatoarele cateva zile vor fi decisive pentru a sti daca pastila otravita inclusa in pachetul de salvare a Ciprului omoara pacientul sau exista sanse ca acesta sa inceapa sa isi revina. Dar acest experiment va ramane ca o lectie in multe privinte necesara. Mitul garantiei absolute a depozitelor bancare va suferi o grea lovitura, ceea ce reprezinta o necesara revenire cu picioarele pe pamant. Investitorii vor reinvata ceea ce parintii si bunicii lor stiau – ca este necesar sa cantareasca cu atentie alternativele de plasamente pe care le au, inclusiv din perspectiva riscurilor, nu doar a castigurilor.

Este o lectie si in ceea ce priveste asumarea riscurilor si a costurilor exceselor si greselilor pe care bancile si investitorii acestora le fac. De la cazul Irlandei, cand statul a preluat neconditionat la datoria publica toate pierderile bancilor, la cel al Greciei si acum al Ciprului, cand creditorii privati sunt chemati sa plateasca o parte din nota de plata, se observa o dezangajare treptata a autoritatilor publice din sustinerea unui sector financiar care a devenit mult prea mare si complex pentru a fi sprijinit din resurse publice. Si poate ca in timp aceasta evolutie va rezolva si dilema „too big to fail”, prea mare pentru a fi lasat sa cada. Pentru ca aparitia entitatilor financiare de dimensiuni imposibil de controlat a fost favorizata si de sistemul de garantii implicite si explicite pe care guvernele le-au pus la punct in speranta desarta ca crizele financiare vor fi eliminate pentru totdeauna.

Si poate va fi o lectie si pentru liderii europeni, care nu se mai pot limita la actiuni pompieristice de interventie punctuala in fiecare criza aparuta intr-o parte sau alta si trebuie sa gaseasca si sa puna in functiune mecanisme institutionale adecvate care sa asigure functionalitate Uniunii in conditii economice si sociale mult schimbate.

***

Aurelian Dochia este consultant financiar, fost director al BRD, fost consultant pentru Banca Mondială

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2013

3 comentarii

  1. Ștefan A.
    19.3.2013, 12:55 pm

    Experimentul cipriot incalca cele mai elementare norme europene .
    1 ) Suprematia legii si a statului de drept.
    – Prin lege (facuta la insistentele comisiei UE si la inceputul crizei ) statul cipriot garanta TOATE conturile curente pina la suma de 100.000 euro. Anularea acestei legi prin retinerea fortata de catre stat a unei sume (oricare) , e incalcarea flagranta a oricarui principiu de stat de drept , suprematie a legii fata de interesele oricarei persoane sau grup .
    2 ) Libera circulatie a capitalurilor si a persoanelor .
    Nu e scris nicaieri ca rusii nu pot depune bani in conturile oricarei banci din UE . Chiar daca sint ca natiune , in afara UE .
    Cum prezentati dumneavoastra situatia , ar trebui ca taxarea sa loveasca exclusiv si inevitabil doar conturile cipriote a cetatenior sau firmelor rusesti . In realitate , masura loveste indiscriminat TOTI detinatorii de conturi curente , indiferent de nationalitate lor .

    In general , abandonarea principilor comunitare , incalcate chiar de la introducerea monedei euro (derogarea pentru Italia e elocventa) si chiar de Franta si RFG in primis (deficite ridicate , datorie publica in procente PIB ) nu se poate rezolva cu improvizatii create in baza intereselor in joc a unora in detrimentul altora.
    Asa cum nu se poate vorbi de o “salvare” a unei natiuni (Grecia) prin imprumuturi cu dobinda de 3, 5 % si in paralel, finantarea bancilor europene de catre BCE cu peste 1.000 miliarde euro la dobinda ridicola de 0,75 % .
    UE a fost gindita de fondatorii ei (cu zeci de ani in urma ) ca o uniune de natiuni , popoare , cetateni si doar ulterior ca o uniune de banci .
    Deci e necesar urgent o intoarcere la principile fundamentale a uniunii si unde salvarea investitilor bancilor (de regula franceze , nemtesi) in alte tari si la oricare cost , nu poate fi mai importanta decit sustinerea unor natiuni europene formate din oameni si nu sclavi .

  2. Ștefan A.
    19.3.2013, 2:14 pm

    Daca se studiaza datele BIS (Bank for International Settlemens ) , expunerea bancilor germane fata de sistemul bancar cipriot e de 5, 8 miliarde . Bineinteles ca e doar o coincidenta ca exact aceiasi cifra e ceruta guvernului cipriot ca controparte a salvatajului si ca intimplator e RFG care a insistat pe aceasta optiune . 🙂

  3. viviana
    22.3.2013, 6:50 pm

    # Stefan,
    linistit, au gasit “vinovatul” … Jeroen Dijsselbloem si assume la responsabilità delle decisioni prese sul pacchetto per il salvataggio di Cipro 😆

    Prea multa doctrina la Bruxelles si putin curaj intre sefii de guvern ca sa spuna BASTA, Europa asta e prea obtuza! Pana si “piata” aplauda la “Nu”-ul cipriot 😆

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult