marți

29 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

9 octombrie, 2018

Câștigul salarial mediu brut pe luna august 2018 a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut tot cu 1,4% şi a ajuns la 2.669 lei, respectiv 574 de euro.

Ajustat cu nivelul preţurilor (52% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a diminuat la 1.105 euro.

Indicele câştigului salarial real faţă de iulie 2018 a fost de 98,3% iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât la nivelul de +7,5%, după ce atinsese nivelul maxim de +10,1% în martie.


Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) a scăzut la 191,6%.

Creşterile pe ramuri – sănătatea prima, industria extractivă pe minus ca putere de cumpărare

Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii s-au consemnat în sectorul bugetar, cu sănătatea detaşat pe primul loc (+31,2% nominal şi +24,9% în termeni reali).

Ea a fost urmată la mare distanţă de învăţământ (+19,6% nominal şi +13,8% real). În schimb, după multă vreme, administraţia publică a consemnat o creştere de doar 10,3% nominal şi 5,0% ca putere de cumpărare, sub media naţională.

Imediat după învăţământ s-a plasat segmentul de cercetare-dezvoltare ( parte a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, situat în ansamblu mult mai jos în acest clasament), cu o creştere nominlaă de 19,4% şi una reală, ajustată cu inflaţia, de 13,6%.


Celelalte sectoare care s-au mai situat peste media la nivel naţional au construcţiile (14,3%, respectiv 8,8%) şi tranzacţiile imobiliare (13,9%, respectiv 8,4%).

La mica distanţă sub medie s-au plasat salariaţii din informaţii şi comunicaţii (12,2% nominal şi 6,8% ca putere de cumpărare), precum şi zonele conexe de distribuţia apei, salubritate, deşeuri (12,6%, adică 7,2% real) şi, pe un palier net mai ridicat al veniturilor, producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă (11,6% nominal, cu 6,2% real).

Surpriză mare, administraţia publică a coborât, ca ritm de creştere a salariilor, sub industria prelucrătoare. Aceast din urmă a rămas, însă, sub pragul de 90% din media naţională, adică mult sub uzanţele europene în materie, situate în general la peste 100%. În timp ce administraţia continua să fie plătită peste valorile din state membre ceva mai dezvoltate decât România ca PIB/locuitor.

În fine, trebuie menţionată plasarea la coada clasamentului a sectorului „agricultură, silvicultură, pescuit”, care a obţinut o creştere reală de doar două procente faţă de aceeaşi lună a anului precedent, şi, mai ales, situaţia din industria extractivă, aflată aproximativ la acelaşi nivel cu veniturile nominale dar în pierdere semnificativă ca putere de cumpărare (-4,6%).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: