Câștigul salarial mediu brut pe luna august 2018 a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut tot cu 1,4% şi a ajuns la 2.669 lei, respectiv 574 de euro.
Ajustat cu nivelul preţurilor (52% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro s-a diminuat la 1.105 euro.
Indicele câştigului salarial real faţă de iulie 2018 a fost de 98,3% iar majorarea în raport cu aceeaşi lună a anului precedent a coborât la nivelul de +7,5%, după ce atinsese nivelul maxim de +10,1% în martie.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990) a scăzut la 191,6%.
Creşterile pe ramuri – sănătatea prima, industria extractivă pe minus ca putere de cumpărare
Pe ramuri de activitate, cele mai mari creşteri de salarii s-au consemnat în sectorul bugetar, cu sănătatea detaşat pe primul loc (+31,2% nominal şi +24,9% în termeni reali).
Ea a fost urmată la mare distanţă de învăţământ (+19,6% nominal şi +13,8% real). În schimb, după multă vreme, administraţia publică a consemnat o creştere de doar 10,3% nominal şi 5,0% ca putere de cumpărare, sub media naţională.
Imediat după învăţământ s-a plasat segmentul de cercetare-dezvoltare ( parte a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, situat în ansamblu mult mai jos în acest clasament), cu o creştere nominlaă de 19,4% şi una reală, ajustată cu inflaţia, de 13,6%.
Celelalte sectoare care s-au mai situat peste media la nivel naţional au construcţiile (14,3%, respectiv 8,8%) şi tranzacţiile imobiliare (13,9%, respectiv 8,4%).
La mica distanţă sub medie s-au plasat salariaţii din informaţii şi comunicaţii (12,2% nominal şi 6,8% ca putere de cumpărare), precum şi zonele conexe de distribuţia apei, salubritate, deşeuri (12,6%, adică 7,2% real) şi, pe un palier net mai ridicat al veniturilor, producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă (11,6% nominal, cu 6,2% real).
Surpriză mare, administraţia publică a coborât, ca ritm de creştere a salariilor, sub industria prelucrătoare. Aceast din urmă a rămas, însă, sub pragul de 90% din media naţională, adică mult sub uzanţele europene în materie, situate în general la peste 100%. În timp ce administraţia continua să fie plătită peste valorile din state membre ceva mai dezvoltate decât România ca PIB/locuitor.
În fine, trebuie menţionată plasarea la coada clasamentului a sectorului „agricultură, silvicultură, pescuit”, care a obţinut o creştere reală de doar două procente faţă de aceeaşi lună a anului precedent, şi, mai ales, situaţia din industria extractivă, aflată aproximativ la acelaşi nivel cu veniturile nominale dar în pierdere semnificativă ca putere de cumpărare (-4,6%).
Urmărește-ne pe Google News
