marți

28 mai, 2024

15 iunie, 2011

Atena se confruntă cu o grevă generală, dar şi cu o criminalitate crescută. În timp ce guvernul grec se luptă să salveze economia distrusă de datoriile publice, o alăt criză apare la Atena. Este vorba de o creştere importantă a criminalităţii, care nelinişteşte opinia publică şi aşa demoralizată de greutăţile economice. Cândva o raritate în Atena, capitala cunoscută ca cea mai sigură din Europa, criminalitatea a crescut foarte mult în ultimii doi ani. Jafurile cu cuţitele nu mai sunt neobişnuite, iar atacurile cu armă sunt folosite pentru raiduri la chioşcurile de pe stradă şi la magazinele de bijuterii. Potrivit statisticilor poliţiei, pentru 2010, jafurile pe stradă s-au dublat în capitala elenă, comparativ cu 2009, jafurile la adresa şoferilor de taxi sunt de aproape patru ori mai multe, iar omuciderile au crescut cu 50%. “Infracţiunile nu doar s-au înmulţit, ci au devenit mai complexe şi mai violente, în special în cazul criminalităţii rganizate”, a declarat Thanassis Kokkalakis, un purtător de cuvânt al poliţiei. Unele sunt atribuite creşterii numărului de dependenţi de droguri, mii de oameni aflându-se pe lista de aşteptare a clinicilor de reablitare. O altă cauză este creşterea număruli imigranţilor ilegali din statele balcanice, precum Albania şi Bulgaria, care îi exploatează pe imigranţii mai săraci sosiţi din Africa sau Asia. (The New York Times)

Experţi ai UE acceptă compensaţiile pentru agricultori în criza E.coli. Un comitet de experţi din cele 27 de state membre UE au acceptat, marţi, propunerea comisarului pentru agricultură, Dacian Cioloş, referitoare la compensaţiile ce vor fi acordate agricultorilor afectaţi de criza E.coli. CE a oferit un pachet de 210 milioane de euro pentru pierderile suferite de producătorii de legume din UE, în special de cei spanioli, acuzaţi că ar fi răspândit bacteria prin culturile de castraveţi. Suma oferită reprezintă aproximtaiv 50% din pierderile reale, ceea ce i-a nemulţumit pe spanioli. Spania nu va primi cea mai mare parte a daunelor pentru că preţurile de referinţă vor fi calculate la castraveţi, roşii, ardei, salată verde şi  dovlecei, din care Olanda a exportat 67%din totalul din luna iunie, iar Spania a înregistrat cea mai scăzută producţie în perioada 2007-2010. Nouă ţări europene, printre care Spania, Franţa şi Germania au semnat un document la Luxemburg, prin care cereau rambursarea a 90-100% din pierderi, dar comisarul European Cioloş consideră că 10 milioane de euro este suma ceva fi acceptată. José María Pozancos,preşedintele asociaţiei Fepex, a producătorilor agricoli, a numit oferat ca fiind o insultă a CE la adresa fermierilor spanioli, care “suferă din cauza consecinţelor unui management prost”. (El Pais)

Creşte numărul refugiaţilor sirieni din Turcia. Susţinători ai regimului sirian au demonstrat în Turcia. Manifestaţia se referea la drepturile omului în Siria, nimic neobişnuit, diferenţa era că sloganurile strigate de oameni îl susţineau pe preşedintele sirian Bashar al-Assad şi erau contra celor care încearcă să-l alunge de la putere. Demonstraţia a avut loc în oraşul Samandag, din provincial Hatay, unde predomină comunitatea turcă şiită Alevi, cu legături în Siria. Oamenii au protestat faţă de permisiunea acordată refugiaţilor din Siria de a intra în Turcia, marea majoritate sunniţi. Până acum 7.000 de persoane s-au înregistrat oficial în Turcia, după ce au fugit din Siria, alţi 4.000 intrând  neoficial, după calculul autorităţilor, şi alţi 10.000 aşteptând deja la graniţă, să poată intra în ţară. Nmărul refugiaţilor creşte zilnic, în timp ce regimul de la Damasc continuă să oprime revoltele populare în special în provincia nordică Idlib. În ciuda declaraţiilor protestatarilor din Siria, că ei sunt uniţi în cererile pe care le au şi care vizează libertatea, au apărut diviziuni sectante în rândul refugiaţilor, care susţin că atrocităţile sunt comise de miliţia comunităţii Alawite, din care face parte preşedintele Assaf şi elita ţării. (The Independent)


Noi dovezi privind presiunile politice în procesul lui Kodorkovski din Rusia. O fostă asistentă a judecătorului care a prelungit, în decembrie, sentinţa lui Mihail Kodorkovski a făcut publice, marţi, documente ce dovedesc că hotărârea a fost luată la presiunea autorităţilor. Natalia Vassilieva, asistenta judecătorului Viktor Danilkine, care avea şi funcţia de purtător de cuvânt al tribunalului, a dezvăluit deja, în februarie, într-un interviu pentru ziarul cu tentă liberală Gazeta.ru, aceste lucruri, ca şi pentru canalul privat Dojd. A denunţat atunci faptul că sentinţa şi rezultatele procesului au fost impuse de autorităţi contra fostului magnat petrolier rus, critic al Kremlinului. De data aceasta, documentele sunt prezentate de o organizaţie de apărare a drepturilor omului, Agora, care o apăra pe fosta angajată a tribunalului de la primele sale declaraţii din luna februarie. (Le Monde)

Italia, noua poartă de intrare în UE pentru imigranţi ilegali. Italia a înlocuit Grecia ca punct major de intrare pentru imigranţii ilegali în UE, cu un număr dublu de persoane faţă de primul trimestru al anului 2011. Frontex, agenţia frontalieră a UE, a anunţat că 32.906 imigranţi au sosit aici în primele trei luni ale anului, două treimi dintre ei prin insula italiană Lampedusa. Graniţa greco-turcească a devenit cel mai important punct de intrare, după ce cifrele scăzuseră în Spania şi Italia anul trecut. Dar numărul imigranţilor intraţi prin Italia în UE a crescut mult după revoltele din Libia şi Tunisia. Sute de viitori imigranţi s-au înecat în mare, în ultimele luni, în timp ce încercau să traverseze marea cu îmbarcaţiuni supraaglomerate şi, de cele mai multe ori, inadecvate. În primul trimestru al anului trecut, doar 147 de imigranţi ilegali au fost prinşi în timp ce încercau să intre în Italia, a anunţat Frontex. În aceeaşi perioadă, 13.085 de oameni încercau, însă, să intre în Grecia. Sâmbătă, şapte bărci cu 1.500 de refugiaşi africani la bord, din Libia, inclusiv 130 de femei şi 22 de copii, au sosit pe insula Lampedusa, potrivit pazei de coastă.  (BBC News)

Sarkozy se pregăteşte pentru reniunea G20 din toamnă. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a cerut Comisiei Europene să adopte rapid legislaţia pentru reglementarea sectoarelor privind mărfurile şi materia primă, avertizând că preţurile ridicate ameninţă economia globală. Parisul a aşezat acest subiect printre priorităţile agendei de discuţii ale Grupului celor 20 de naţiuni industrializate G20, pe care îl conduce în prezent. Sarkozy încearcă să-şi facă susţinători pe această temă, înaintea reuniunii liderilor G20, care va avea loc la Cannes, în noiembrie. Economiştii au devenit conştienţi, în urmă cu 40 de ani, de pericolul pe care-l reprezintă preţurile mari la mărfuri, în timpul primului şoc petrolier, le-a spus Sarkozy delegaţilor la o reuniune organizată de CE la Bruxelles, marţi. „Azi, ameninţarea a devenit realitate”, a adăugat preşedintele francez, care speră ca succesul G20 să-i întărească şansele de a fi reales în funcţia de preşedinte al Franţei, în luna mai 2012. Nivele mai mari ale producţiei, transparenţă crescută a pieţelor şi reguli mai stricte în domeniul mărufurilor se află printre problemle pe care Palatul Elysee le susţine, pentru a combate creşterea preţurilor la petrol, hrană şi cărbune. (EUObserver)


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: