Autorităţile ucrainene şi reprezentanţii separatiştilor au ajuns vineri la un acord privind încetarea focului, în reuniunea de la Minsk, mediată de OSCE, relatează presa internaţională. Ambele părţi au anunţat că ostilităţile vor înceta de la ora 18.00, ora României.
Informaţia a apărut întâi pe presa rusă şi a fost ulterior confirmată de preşedintele Ucrainei, dar şi de OSCE. Într-o declaraţie în limba engleză postată pe site-ul liderului de la Kiev, acesta arată că „întreaga lume face eforturi pentru pace, întreaga Ucraină şi milioanele de locuitori ai regiunii Donbas”.
„Luând în considerare apelul de încetare a focului al preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, adresat liderilor grupurilor armate ilegale din Donbas şi semnarea protocolului la întâlnirea grupului trilateral de contact pentru implementrea planului de pace al preşedintelui Ucrainei, ordon şefului statului general al forţelor armate ucrainene să înceteze focul la ora 18.00”, se arată în declaraţia preşedintelui Poroşenko.
În plus, a transmis instrucţiuni ministrului de Externe să asigure, împreună cu OSCE un control internaţional eficient asupra respectării regimului de încetare a focului, care trebuie să fie „exclusiv bilateral”.
Petro Poroşenko nu a dat detalii despre condiţiile armistiţiului şi există încă mult scepticism referitor la punerea sa în practică.
Pe de altă parte, premierul Arseni Iaţseniuk a spus, într-o şedinţă de cabinet transmisă în direct la televiziune, că planul de pace trebuie să includă trei elemente-cheie:
- încetarea focului
- retragereatuturor „trupelor ruse şi a bandiţilor şi teroriştilor ruşi”
- restaurarea graniţelor statale ale ucrainei cu Rusia
Se remarcă, în ultima săptămână cel puţin, două poziţii la Kiev: una mai conciliantă, a preşedintelui, despre care experţii se întreabă dacă, până la urmă este atât de dispus să accepte pe teritoriul ţării sale un conflict îngheţat, şi una mai dură, intransigentă, a premierului.
Cei doi, de altfel, au început să se si atace reciproc, deocamdată nu atât de frontal, dar suficient pentru a face evidente divergenţele de opinie.
Înainte de începerea summit-ului NATO din Ţara Galilor, în care Alianţa urma să ia şi, în acest moment a şi luat, măsuri de prevenire a agresiunii Rusiei în estul Europei, asupra aliaţilor, Vladimir Putin a anunţat un plan de pace în 7 puncte.
Acesta include încetarea operaţiunilor ofensive a ambelor părţi combatante, monitorizarea internaţională a încetării focului, un schimb necondiţionat de prizonieri şi coridoare pentru ajutor umanitar.
Mai mult sau mai puţin explicită este cererea de autonomie pentru regiunile controlate de separatişti, o autonomie care pare acum acceptată de liderii acestora, care nu mai vorbesc atât de apăsat despre independenţă şi alipirea la Rusia. În ciuda unor declaraţii răzleţe ale unora dintre lideri.
Petro Poroşenko a făcut o declaraţie în Ţara Galilor şi a precizat că armistiţiul porneşte de la planul său de pace, care vizează „suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.
Reacţia NATO
Secretarul general al NATO a avut o primă reacţie a occidentului la anunţul armistiţiului, în declaraţia de la finalul reuniunii din Ţara Galilor. Cu mare precauţie, el a spus că „primeşte cu bucurie vestea despre acest acord de încetare a focului, dacă un acor real poate fi instituit”. Totuşi, pasul ulterior este esenţial: implementarea armistiţiului.
„Crucială este implementarea cu bună credinţă a acordului şi asta rămâne de văzut. Sper că acest pas este începutul unui proces de construcţie în regiune”, a afirmat Anders Fogh Rasmussen.
Întrebat ce încredere poţi avea în cuvântul Rusiei, care şi-a încălcat şi în alte rânduri angajamentele, înaltul oficial al NATO a atras atenţia asupra precauţiei cu care a vorbit despre acordul de la Minsk. „Experienţa, istoria ne-au învăţat că una este să declari un lucru alta să implementezi”, a mai spus acesta.
Totuşi, crede că poate fi „o încercare sinceră de a înceta violenţele şi de a începe un proces politic în regiune”.
Reacţia Rusiei
Rusia a avut o primă reacţie prin reprezentantul său pe lângă UE, care a afirmat că speră că Bruxelles-ul va lua în considerare acordul de la Minsk, atunci când va decide noi sancţiuni. Preşedinţia rusă a salutat acordul de la Minsk şi a arătat că speră că el va fi respectat.
Occidentul pregăteşte noi sancţiuni împotriva Rusiei, după ce săptămâna trecută trupele ruse, în jur de o mie, potrivit estimărilor NATO, au intrat pe teritoriul ucrainei cu tancuri şi blindate, pentru a sprijini separatiştii, pe cale de a fi învinşi în luptă de trupele armate ucrainene.
Lupte intense în estul şi sudul Ucrainei
În timp ce delegaţiile negociau la Minsk, lupte intense avea loc în sudul Ucrainei, unde trupele ucrainene şi voluntari încercau să apere localitatea Mariupol, la Marea de Azov. Lupte se duceau şi în apropierea oraşului Doneţk.
De la începerea crizei din Ucraina, şi-au piedut viaţa mai mult de 2600 de oameni şşi sute de mii şi-au părăsit locuinţele.
