fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Armată unică europeană – propunere franco-germană la congresul PPE. Cristian Diaconescu și Iulian Fota – despre șansele proiectului

de Mariana Bechir 18.10.2015

armata europanaLiderii europeni de centru-dreapta vor propune la Congresul Popularilor din UE, care se va desfășura săptămâna aceasta, la Madrid, mai multe măsuri pentru crearea armatei unice a Uniunii, potrivit EurActiv.com.

Joseph Daul, președintele PPE – cel mai larg grup politic din Europa, a declarat unui număr restrâns de jurnaliști: “Ne vom îndrepta spre o armată UE mult mai repede decât crede lumea”.

Ideea este veche, premierul francez René Pleven fiind primul care a propus, în 1950, un plan pentru o integrarea a apărării, cu o Armată Europeană și un ministru european al Apărării.

Dar, tot Franța a fost cea care a ucis ulterior acest proiect.

Acum, Franța și Germania sunt promotori principali ai ideii unei politici de apărare comune, alături de alte opt state, precum Italia și Spania.

În iunie anul acesta a existat un termen limită fixat de Comisia Europeană pentru prezentarea progreselor înregistrate în ceea ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC) și, probabil, de la această analiză va pleca propunerea popularilor europeni, care consideră că în actualul context internațional “PSAC este unul dintre cele mai slabe puncte ale proiectului european pentru pace, integrare și dezvoltare”.

Liderii PPE sunt hoărâți, se pare, să ofere un răspuns amenințărilor noi și, în special, celei venite din partea Federației Ruse, și vor propune la Madrid noi pași concreți pentru realizarea acestui proiect european.

Președintele CE, un avocat al ideii armatei unice

JUNCKERDe altfel, actualul președinte al Comisiei Euroepne, Jean-Claude Juncker, fost premier al Belgiei, este un vechi susținător al ideii unei armate europene unice.

În luna martie, acesta declara că Europa are nevoie de o armată unică pe care să nu o folosească neapărat imediat, dar a cărei înființare ar convinge Rusia că Uniunea este foarte serioasă atunci când vorbește despre apărarea valorilor UE.

Declarație care se adaugă la cea de curând, când a propus o reevaluare a Rusiei și a susținut că relația dintre Bruxelles și Moscova nu mai trebuie intermediată de SUA: “Nu ne putem lăsa relaţia cu Rusia să fie dictată de către Washington”.

“Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa”, a declarat, citat de BBC, şeful Comisiei Europene, în timpul unei vizite la Passau, în sudul Germaniei.

Marea Britanie, principalul opozant

Conservatorul britanic Geoffrey Van Orden, purtătorul de cuvânt al partidului pe probleme de apărare și securitate, i-a replicat la vremea respectivă președintelui Juncker spunând că acesta trăiește într-o „lume a fanteziilor”.

Marea Britanie este unul dintre cei mai importanți opozanți ai ideii armatei unice a Uniunii, considerând că un astfel de demers ar submina atât armatele naționale, cât și NATO, alianța ce rămâne piatra de temelie a apărării UE.

Geoffrey Van Orden l-a acuzat pe Jean-Claude Juncker că se comportă precum toți ceilalți birocrați europeni și profită de orice criză pentru a propune noi măsuri de centralizare a autorității la nivel european.

Cristian Diaconescu: Ar fi o greșeală gravă dacă ar îndepărta UE de SUA

cristian diaconescuFostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a declarat pentru cursdeguvernare.ro că un proiect de acest fel al Uniunii Europene trebuie analizat în detaliu și luat în considerare, dar România nu ar trebui să-l accepte dacă el pune în antiteză UE și NATO, sau dacă ne îndepărtează de SUA.

„Ideea organizării apărării înăuntrul Uniunii Europene este un deziderat pe care de mult îl așteptau statele membre. Dar, în mod evident, dacă acest obiectiv este subsumat ideii de a îndepărta Statele Unite și de a apropia Federația Rusă de Europa, atunci greșim grav și România nu are ce să caute în așa ceva”, a explicat Cristian Diaconescu.

Oricum, proiectul nu poate fi realizat foarte curând, cât timp Europa nu are încă o politică externă comună: “Pentru acest lucru, Uniunea Europeană ar trebui să aibă, în primul rând, o politică de apărare și de securitate, ca și o politică externă comună, înainte de a stabili orgnizări militare. Să vedem mai întâi clarificarea proiectului politic.

Dacă se dorește o politică comună, este în regulă. Dacă este doar pentru a pune în antiteză Uniunea Europeană cu Alianța Nord Atlantică, din punct de vedere al implicării și organizării militare, atunci nu este o idee bună.

Ca de obicei, dincolo de declarații, lucrurile trebuie clarificate, mai ales când discutăm de zonele de decizie”, a mai explicat Cristian Diaconescu.

Până la aflarea detaliilor unui eventual proiect, NATO rămâne principala sursă de securitate pentru această parte a Europei: “Principala alianță de securitate, care oferă garanții de securitate statelor din Estul Europei, membre ale NATO și ale Uniunii Europene, este Alianța Nord-Atlantică, care și-a făcut datoria. Dacă Uniunea are un proiect propriu, acest lucru trebuie avut în vedere cu cea mai mare seriozitate, dar un astfel de proiect trebuie analizat în toate detaliile”, atrage atenția fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu.

Iulian Fota: Vom vedea dacă se propune cu adevărat o armată sau e doar o etichetă ce acoperă un plus de cooperare

iulian fota“Eu nu văd realizabil curând un astfel de proiect. Ideea este generoasă, Europa ar avea nevoie de așa ceva, dar detaliile sunt importante”, susține și Iulian Fota, analist și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate.

“Europa are nevoie de o politică mult mai puternică de securitate și de apărare. Nu există niciun dubiu. Se poate face o politică puternică și coordonată cu cea a Statelor Unite, deci și cu NATO, dar se poate face și o armată care să fie înlocuitor al NATO. Trebuie văzute detaliile. De 15 ani s-au discutat ambele variante, vom vedea ce e în spate de fapt, dacă apare un proiect.

Europa nu are încă o agendă strategică. Toată Europa nu s-a pus de acord în momentul ăsta că Rusia este o amenințare. Ce faci cu Armata? La ce o folosești dacă tu nu ai o agendă strategică? (…)

Statele văd întotdeauna lucrurile diferit. Francezii vor avea mereu Sudul mai aproape, că de acolo le vin lor amenințările, noi întotdeauna vom fi mai îngrijorați de Rusia.

Deci, sunt de acord că Europa are nevoie de o politică puternică de securitate și apărare, și că trebuie să avem și acest obiectiv, dar dacă va fi cu adevărat o armată europeană, sau doar o etichetă care acoperă un plus de cooperare, vom vedea.

O armată europeană înseamnă că, de exemplu, dacă nemții au cele mai bune tancuri, ei fac tancurile. Îi vedeți pe francezi sau britanici renunțând la ideea de a-și face propriile tancuri? Armata și colectarea taxelor sunt cele mai naționale lucruri pe care le are o țară”, a declarat Iulian Fota, pentru cursdeguvernare.ro

Ce înseamnă acest proiect al Uniunii de Apărare

Pe modelul uniunii energetice sau a celei monetare, experţii CEPS au propus o uniune a apărării – European Defence Union (EDU).

Cadrul acestei politici comune de apărare a UE trebuie să fie un proces integrativ gradual, care să dezvolte cooperarea pe baza convergenţei strategice, în timp ce sunt dezvoltate şi mecanismele unei cooperări mai eficiente în securitate şi apărare.

Experţii recomandă trei mari coordonate ale cooperării militare a UE: o actualizare strategică, reforma instituţiilor, procedurilor şi a finanţării, şi armonizarea industriilor de apărare şi a resurselor.

Actualizarea strategică

Această coordonată are scopul de a defini obiectivele strategice ale UE, nivelul ambiţiilor şi al politicilor necesare susţinerii unei Uniuni Europene a Apărării.

În acest sens, trebuie dezvoltată o nouă strategie de securitate europeană, în contextul revizuirii politicii externe a UE la care se lucrează acum, în baza mandatului dat de liderii europeni la Consiliul European din decembrie 2013.

Trebuie definite interesele comune şi trebuie să existe o imagine comprehensivă a activelor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate. Însă pentru toate aceste obiective este nevoie de o evaluare a ameninţărilor, din ce în ce mai fluide, dar şi a oportunităţilor din vecinătatea UE, mereu în schimbare.

Experţii CEPS mai sugerează  o definire a nivelului ambiţiei unei astfel de politici comune de apărare, dar şi a obiectivelor care să susţină aceste ambiţii: dacă UE vrea să contribuie la apărarea teritoriului în complementaritate cu NATO sau/şi dacă vrea să obţină capacitatea politică şi militară de a avea intervenţii autonome dincolo de graniţele UE.

Reforma instituţiilor, procedurilor şi a finanţării

Trebuie folosit mecanismul structurilor permanente de cooperare (PESCO) – prevăzut în tratatele UE – pentru a gestiona cooperarea în cadrul Uniunii Europene a Apărării (EDU – European Defence Union). Toate clusterele regionale trebuie folosite pentru a asigura interoperabilitatea şi coerenţa strategică între forţele armate naţionale.

Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel înalt este un alt element, care se poate realiza prin introducerea dezbaterii pe teme militare şi de apărare în toate structurile UE. Există câteva sugestii în acest sens:

Introducerea tematicii o dată la doi ani în agenda Consiliilor Europene, pentru a oferi ghidajul strategic necesar cooperării europene în materie de apărare
Înfiinţarea unui forum consultativ şi decizional permanent al miniştrilor Apărării din statele membre care vor să ia parte la EDU, care să fie o bază pentru crearea unui Consiliu al Minisştrilor Apărării
Un mai mare rol al subcomisiei din Parlamentul european pentru securitate şi apărare pentru a deveni o structură care să urmărească şi supravegheze deciziile luate în cadrul EDU
Întărirea procedurilor consultative dintre Parlamentul European şi parlamentele naţionale pe teme de apărare
Experţii CEPS propun şi crearea unei mecanisme pentru creşterea eficienţei operaţionale, precum crearea unui cartier permanent militar al UE al Bruxelles, care să asigure planificarea rapidă, comanda şi controlul politicii, pentru a nu fi nevoie de a se baza pe structurile NATO sau ale statelor membre. Aceste structuri proprii UE nu exclud însă cooperarea strănsă cu NATO, al cărui cartier general este tot la Bruxelles.

Un aspect sensibil este legat de mecanismele de finanţare a acestei politici, iar ele trebuie să creeze capacitatea unei desfăşurări rapide a forţelor UE şi susţinerea operaţiunilor militare ale Uniunii.

O creştere a bugetului comunitar, accesarea unor instrumente, fonduri fiduciare, dar şi implementarea conceptului de smart defence, adică punerea şi folosirea în comun a activelor militare pe care le deţin statele membre.

Armonizarea industrială şi a activelor

Ar fi una dintre cele mai sensibile coordonate, pentru că experţii sugerează un semestru european pentru bugetele militare şi planurile privind achiziţiile de armament. Deja statele membre acceptă cu greu aprobarea Bruxelles-ului asupra bugetelor proprii, iar posibilitatea unui nou veto al Comisiei asupra planurilor naţionale de cheltuire a banilor nu ar fi primită cu entuziasm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2015

Un raspuns

  1. Robintel
    18.10.2015, 7:40 pm

    În condițiile actuale de separație între Vestul și Estul european, cred că ar fi o catastrofă.

Lăsați un comentariu


Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult

Stiri

VIDEO – Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: Top 5 probleme ale sistemului de sănătate din România

Redacţia

Managementul sistemului, legislația, inexistența unei politici investiționale coerente, politica medicamentului și politizarea sistemului au fost problemele menționate de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, la video conferința… Mai mult

Europa

UE pregătește sancțiuni împotriva rușilor care au susținut atacul cibernetic asupra Bundestag

Iulian Soare

Uniunea Europeană este gata să impună sancțiuni asupra unui grup de hackeri ruși, au declarat pentru Politico trei diplomați implicați în această procedură. Sancțiunile vor… Mai mult

Europa

BCE a mai pornit o tiparniță: programul de relaxare cantitativă se dublează, la 1.350 de miliarde de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, dublarea programului de relaxare cantitativă (QE) demarat în contextul pandemiei Covid-19 (pandemic emergency purchase programme – PEPP) la… Mai mult

Europa

Prognoză USDA: Producţia de cereale a României va scădea cu 2,6% în 2020. Exporturile, în declin cu 5,5%

Adrian N Ionescu

Seceta va face ca producţia de cereale a României să se diminueze cu 2,6% în anul de marketing 2020/2021, în ciuda creşterii cu 2,2% a… Mai mult