Generalul Philip Breedlove (foto), comandatul forţelor NATO în Europa, prezent pentru două zile la Bucureşti, a anunţat miercuri într-o conferinţă de presă amplasarea – „prepoziţionarea” – de armament greu al NATO în România.
„Această decizie va fi anunţată foarte curând. Sunt sigur că atunci când lucrul acesta se va întâmpla, România va răspunde prompt, ca de fiecare dată, şi va fi de acord cu prepoziţionarea acestei tehnici, fiind întotdeauna un partener de încredere pentru NATO”, a spus generalul american.
Anunţul făcut de înaltul oficial militar al Alianţei indică faptul că decizia este luată şi că discuţiile sunt, acum, mai degrabă tehnice, explică pentru cursdeguvernare.ro fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu. De altfel, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a afirmat şi el că „în acest moment avem discuţii la nivel tehnic”.
La rândul său, fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate Iulian Fota afirmă că discuţiile în acest sens începuseră la Cotroceni încă de pe timpul mandatului preşedintelui Băsescu şi reprezintă, de fapt, o implementare a deciziilor NATO luate la summit-ul din Ţara Galilor, din septembrie 2014, de securizare a flancului estic al Alianţei.
Fostul consilier prezidenţial atrage atenţia asupra faptului că anunţul a venit de la oficialul NATO, iar formularea indică faptul că, probabil, Alianţa aşteaptă să vadă concret ce pune pe masă în negocieri guvernul român.
„Decizia este, în primul rând, tehnică”, explică şi fostul ministru al Apărării, „să vedem ce capacităţi de stocare avem, cât armament putem primi, iar în funcţie de asta se stabileşte ce valoare are forţa militară care va folosi capacităţile tehnice”.
Într-o explicaţie simplă, amplasarea de armament greu are scopul de a ajuta trupele, la nevoie, să călătorească cu armament uşor şi să găsească la faţa locului armamentul greu de care are nevoie. NATO a avut prepoziţionări de armament greu în Europa, pe graniţa estică a Alianţei, şi în timpul războiului rece, aminteşte fostul ministru al Apărării.
Această decizie a Alianţei „este o garanţie suplimentară de securitate”, iar practic, se asigură că procesul de apărare merge fără poticneli: având echipamentele aici, trupelor le-ar fi mai uşor să intre rapid în acţiune, facilitează intrarea rapidă în acţiune a NATO”, explică Iulian Fota.
Pe de altă parte, remarcă fostul consilier prezidenţial, este şi un semnal dat Rusiei: „suntem hotărâţi să ne apărăm aliaţii, nu ne testaţi, nu contaţi pe nehotărârea noastră, pentru că noi suntem pregătiţi”, ar fi mesajul.
Politica de reasigurare strategică nu este doar pe hârtie, nu rămâne doar o decizie a summit-ului de la Newport, ci este pusă în practică.
„NATO îşi marchează teritoriul, este o reconfirmare a loialităţii în Alianţă, de angajament de apărare a unui stat membru. Este o strategie pur defensivă, dar cu un mesaj foarte hotărât şi clar”, conchide Iulian Fota.
Ce înseamnă armament greu al NATO
În privinţa a ce înseamnă armamentul greu al NATO care va fi staţionat în România, fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu spune că răspunsul este de găsit în dotările unei unităţi standard a NATO.
Dotarea standard pentru o brigadă mecanizată sau de infanterie constă în tancuri, transportoare blindate, maşini de luptă infanterie, artilerie – tunuri, obuziere, aruncătoare de proiectile reactive, rachete antitanc sau anti-aeriene montate pe transportoare.
În luna ianuarie, revista americană Stars and Stripes nota declaraţiile comandatului forţelor americane din Europa, Ben Hodges, care afirma că urma să fie trimisă o echipă în Europa pentru a căuta locuri în care să fie amplasate tancurile şi alte echipamente grele.
„Facem prospecţiuni în următoarele săptămâni în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Bulgaria, pentru a vedea dacă există locuri în care am putea să plasăm anumit echipament”, spunea generalul Ben Hodges. „Poate fi vorba despre o companie, poate un întreg batalion, nu ştim încă până nu vedem cum stau lucrurile”, adăuga acesta.
În 2015, mai scria Stars and Stripes, o brigadă americană de 3000 de oameni, cu tancuri şi alte transportoare blindate, urmează să fie amplasată prin Europa. „Întrebarea este unde va fi amplasată. O parte din trupe vor rămâne aici (n.r. Grafenwohr), dar vrem să amplasăm trupe în Europa de sud-est, în statele baltice şi în Polonia. Aceste ţări şi le doresc cu ardoare, din motive lesne de înţeles, având în vedere că au un caracter de descurajare”, a spus generalul Hodges.
Odată cercetarea ţărilor în cauză terminată, generalul Philip Breedlove urma să primească un raport, iar momentul era anticipat pentru luna februarie a acestui an.
Conceptul de brigadă regională presupune poziţionarea avansată a armamentului greu, suficient pentru a susţine, în orice moment, un batalion care s-ar afla în în rotaţie prin Europa. Armamentul ar fi folosit, după cum descria generalui Ben Hodges, la antrenamente, la exerciţiile trupelor NATO. Amplasarea armamentului greu ar urma să fie încheiată până la sfârşitul anului 2015.
Decizii privind Bucureştiul la summit-ul NATO
Amplasarea de armament greu în România este doar parte a punerii în practică a deciziei de reasigurare a flancului estic al Alianţei, cum am arătat anterior.
În urma deciziilor summit-ului NATO de la Newport, România urmează să aibă un plan de contingenţă, adică o strategie de planificare a apărării, pe care până acum o aveau ţările baltice şi Polonia, dar şi două structuri militare pe teritoriul României: centrul de comandă NATO și Comandamentul multinațional la nivel de divizie.
Parlamentul de la Bucureşti anulează limita de 3000 de soldaţi americani care se pot afla la un moment dat în România
Parlamentul a abrogat, miercuri, Hotărârea forului legislativ 29 din 2 mai 2007 care limita la 3.000 numărul maxim al forţelor SUA care se pot afla la un moment dat pe teritoriul României, pe motiv că această prevedere este desuetă şi contravine Legii 291/2007, informează Mediafax.
În expunerea de motive a proiectului de abrogare a Hotărârii se arată că Hotărârea Parlamentului din 2007 privind aprobarea intrării şi staţionării forţelor SUA pe teritoriul României prevedea faptul că numărul maxim al membrilor forţelor Statelor Unite ale Americii ce se pot afla la un moment dat pe teritoriul României nu poate depăşi 3.000.
Ulterior a fost adoptată Legea nr. 291 din 2 noiembrie 2007 care implementează un regim juridic general, făcând distincţie între scopurile diferite şi actori juridici diferiţi care aprobă intrarea, staţionarea şi tranzitul forţelor armate pe teritoriul naţional, fără a impune o limitare a numărului de militari.
Potrivit expunerii de motive, din interpretarea celor două acte normative reiese diferenţa de tratament între forţele armate ale statelor membre NATO şi aliate în sensul că doar pentru forţele aparţinând SUA există un plafon numeric.
Totodată, proiectul de hotărâre urmăreşte abrogarea expresă a dispoziţiilor căzute în desuetudine şi care înregistrează aspecte de contradictorialitate cu reglementarea generală din Legea nr. 291/2007, se mai arată în expunerea de motive.
Urmărește-ne pe Google News
