18 decembrie, 2012

Anul energetic 2013, va fi, ca si cel economic general, unul de criza, asta presupunand pericole dar si oportunitati. Ambele categorii sunt relativ clare pentru cei care deschid ochii si incearca sa priveasca macro, fara prejudecati. Previziunea oferita in acest articol cu privire la 2013 este una de: oportunitati, concurenta acerba si comunicare de criza – ultimele doua acoperind sectiunea “pericol” a crizei.In primul rand, oportunitatile. Sunt de mai multe feluri, si, ca intotdeauna, depinde de care parte a oportunitatii esti. Daca esti de partea cu finantele, 2013 va fi un an bun pentru investii din multiple motive: setea de capital de pe piata (ceea ce va insemna si un pret bun), atingerea potentialului -in limitele crizei- pentru energia regenerabila (eoliana -care a luat prima startul in anii trecuti- dar mai ales solara), posibilul progres in materie de gaze de sist,  intrarea investitiilor chineze in industrie (termocentrala Doicesti, de exemplu). Pe de alta parte, mai pot fi considerate oportunitati: reabilitarea centralelor termice ce deservesc localitatile (centrale termice ce produc si electricitate), finantarea si demararea lucrarilor la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, rezolvarea situatiei Hidroelectrica. Se pot anticipa surprize placute in continuare, de la OMV Petrom si Exxon Mobil, cu privire la resursele de gaze din Marea Neagra.

In al doilea rand, concurenta acerba. Ea se va duce pe multiple niveluri: intre parti ale industriei (producatorii din surse regenerabile si cei din surse conventionale), in sanul aceleiasi parti a industriei (in industria gazului – intre “clasici” si fanii gazului de sist; in energia regenerabila, intre eolian, fotovoltaic si biomasa) si intre proiecte strategice in care Romania este implicata sau ocolita (va fi un an decisiv pentru Nabucco). Potentialul cel mai mare de dezvoltare in 2013 il au regenerabilele, ajutate de faptul ca Romania trebuie sa continue implementarea Pachetului „Energie – Schimbari Climatice”, care stabileste „obiectivele 20-20-20” (in speta, de interes e cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila). Provocarea cea mai mare va fi “absorbtia” energiei regenerabile in sistem, iar concurenta din industria energetica nu are motive sa stea deoparte si sa nu incerce sa incetineasca acest proces, invocand prioritar argumente de cost. De altfel, semnale, mai mult sau mai putin subtile, apar il ultima vreme in presa, inclusiv de la Transelectrica.

Totodata, va fi un an foarte interesant in ceea ce priveste gazul de sist, atat ca dimensiune industriala cat si strategica. Demararea South Stream si ultimele evolutii in ceea ce priveste Nabucco (pozitia RWE) fac ca 2013 sa fie un an decisiv pentru securitatea energetica; securitate care presupune, intre altele, diversificare, mai putina dependenta de gazul estic. Sistul ar presupune diversificare (SUA il foloseste, la ea acasa, si ca baza unei noi industrializari, la cost redus) dar va conta, in caz de demarare (nesigura, avand in vedere referendumul local invalidat) dimensiunea de mediu, inca neclara.

Nu in ultimul rand, comunicarea de criza trebuie mentionata ca o a treia previziune. Ea va fi determinata de situatia pe fond, de concurenta de pe piata si de “coincidente” – dragi lebede negre (odata ce apare o scurgere informationala de tipul celei cu GDF Suez, nu se stie niciodata cand mai apare alta). Daca industria energetica e preponderent discreta, in 2013, ea se va deschide mai mult spre media, fara a da prea mult din casa, dar incercand sa capete o imagine cat mai buna, tocmai pentru a nu fi “demonizata” pentru varii motive, de la cresterea preturilor, la practicile economice.


Realitatea e ca dincolo de oportunitati nu toata lumea are loc in sistem si in facturi; iar un lucru este cert: energia va fi in centrul atentiei anul viitor, dovada fiind atat declaratiile la cel mai inalt nivel (de ridicare economica a Romaniei prin energie si agricultura) cat si crearea unui portofoliu ministerial de profil. Urmeaza un an cel putin interesant: daca pe 21/12/2012 vine sfarsitul lumii, energia isi vede in schimb de treaba ei in 2013.

(Radu Magdin a lucrat ca ofițer de presă la Parlamentul European, actualmente este CEO SmartLink Communications)


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: