Riscurile pe care le presupune schimbarea proprietății unei companii autohtone în favoarea investitorilor străini, mai ales în infrastructuri critice sau domenii strategice precum energie, gaze, transport, telecomunicații, spațiu, securitate cibernetică, prospectare și exploatare de hidrocarburi sau alte materii prime, ordine publică, noi tehnologii, inteligență artificială sau apărare, sunt analizate prin mecanisme de examinare a ISD în țări precum SUA, Australia, Germania, Franța, Austria, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, Italia, Letonia sau Lituania.
Timp de trei decenii noi am fost un veritabil El Dorado. În România nu există un astfel de mecanism de control a capitalului străin pentru „apărarea intereselor esențiale”. Ba mai mult, s-au făcut privatizări cheie prin care s-au înstrăinat active, resurse sau rețele strategice fără a se face aceste analize de risc național…ce să mai vorbim despre prețurile încasate, mult, mult mai mici decât în țările vecine pentru proprietăți similare.
Companiile cu capital privat străin reprezintă 7,5% din numărul de companii active în România și sunt semnificativ mai puternice decât companiile românești: aproape 50% din cifra de afaceri, 34% din rezultatul net (profituri nete minus pierderi nete) și 30% din numărul de salariați în totalul companiilor private și de stat din România. Am să fiu și mai explicită, în domeniile cheie, ponderea companiilor cu capital privat străin în cifrele de afaceri din domeniile CAEN cu două cifre, precum extracția petrolului brut și a gazelor naturale se ridică la 98%, în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului la 97%, în telecomunicații la 86%, în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat la 84%, în industria metalurgică la 82%, în activitățile de servicii în tehnologia informației la 63%, identic la activitățile de sevicii informatice, ca să dau câteva exemple din Raportul „Capitalul privat românesc”, publicat de către ZF și PIAROM.
Spre deosebire de noi, jumătate dintre statele membre ale UE aplică astfel de mecanisme naționale de examinare, unele vizând toate ISD, altele doar ISD provenind din țările terțe.
Nu e suficient, ne spune acum Europa. Înțelegând nevoia de a proteja rețelele transeuropene, activele europene critice, nevoia realizării unei strategii industriale europene ambițioase, riscurile fluxurilor în creștere de ISD pe piața comunitară în domenii sensibile, riscurile tot mai mari ale atacurilor cibernetice ș.a.m.d., UE a propus tuturor statelor membre un mecanism european de monitorizare a ISD.
În acest scop, UE a creat un grup de coordonare care să analizeze toate aceste realități din statele membre, fluxurile de ISD din țările terțe cu potențial impact de risc până la sfârșitul anului 2018. În paralel, Comisia Europeană propune un nou regulament care să creeze un mecanism european de cooperare între statele membre și un mecanism de examinare a ISD din țările terțe, fără a leza regimul flexibil, deschis și prietenos al investițiilor străine care nu presupun riscuri potențiale asupra intereselor naționale, intereselor europene esențiale, securității sau ordinii publice în UE, care aduc bunăstare și locuri de muncă.
Oficiul european de statistică, Eurostat, ne arată că cele 0,4% din întreprinderile active în UE controlate de investitori din afara UE sunt mult mai mari decât întreprinderile deținute de investitorii din UE. Prin urmare, ele reprezintă aproximativ 13% din totalul cifrei de afaceri, 11% din valoarea adăugată și 6% din totalul ocupării forței de muncă în UE. Brazilia și China au câștigat tot mai mult teren, în timp ce SUA și Japonia își reduc ponderile în stocurile investiționale în UE în ultimul deceniu, indică comunicarea Comisiei Europene din 13 septembrie 2017 (COM(2017) 494 final).
UE propune, așadar, statelor membre un cadru european de evaluare a riscurilor pe care le presupune controlul exercitat de către entități străine sau deținerea de către acestea a infrastructurilor critice și cheamă toate părțile interesate să-și expună punctele de vedere cu privire la propunerea de regulament – guverne, patronate, asociații de investitori deopotrivă.
Propunerea de regulament poate fi integral consultată AICI-LINK.
