Investitorii străini: 18 obstacole în fața aplicării eficiente a legislației privind Economia circulară. Și soluțiile aferente

Pentru a contribui la îmbunătățirea cadrului legal în domeniul economiei circulare și pentru funcționalitatea eficientă a acestui sistem, Consiliul Investitorilor Străini din România (FIC) a organizat consultări cu reprezentanți ai diferiților actori implicați în gestionarea deșeurilor, în încercarea de a documenta principalele probleme care afectează eficiența în acest domeniu.

În urma acestor consultări a rezultat un raport ce identifică 18 obstacole în calea unei implementări de succes a legislației privind Economia circulară. Demersul FIC este unul complet, raportul propunând soluții la fiecare problemă identificată.

Managementul deșeurilor, pentru care România continuă să se situeze pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea, reciclarea și valorificarea, este una dintre preocupările prioritare ale FIC.

FIC consideră că autoritățile trebuie să ia în considerare o regândire/repoziționare a regulilor de gestionare a deșeurilor în care să țină cont de următoarele chestiuni semnalate de mai mulți actori implicați în fluxul de management al deșeurilor:

Problema 1: Accesul la informații privind firmele autorizate să gestioneze deșeuri

Lipsa accesului la informații privind comportamentul firmelor autorizate în gestionarea deșeurilor și autorizațiilor pe care le dețin, în contextul în care există obligația legală de a lucra doar cu operatori autorizați.

Soluția:

• Reglementarea obligației Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM)/ Agenții pentru Protecția Mediului (APM) de a publica, pe site-urile proprii, lista actualizată a tuturor firmelor autorizate de gestionare a deșeurilor și a autorizațiilor de funcționare/integrate de mediu.
• Reglementarea obligației firmelor de gestionare a deșeurilor de a publica, pe site-ul lor, informații privind activitatea de gestionare a deșeurilor pentru care dețin autorizație, numărul și data autorizației deținute și informații privind deciziile anuale obținute.

Problema 2: Deșeurile municipale

Dificultățile practice în atingerea obiectivelor de reciclare a deșeurilor municipale, din cauza gestionării inadecvate a deșeurilor biologice- în lipsa de reglementări clare, este de facto imposibil să se pună pe piață compost (descurajează dezvoltarea soluţiilor de compostare).

Soluția:

• Adoptarea rapidă a Regulilor tehnice privind activitatea de compostare și digestie anaerobă prevăzute de Legea 181/2020.

Problema 3: Creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate separat de deșeuri municipale

Necesitatea creșterii cantității de deșeuri reciclabile colectate separat de deșeuri municipale în vederea atingerii obiectivelor de pregătire a deșeurilor municipale pentru reutilizare și reciclare.

Soluția:

• Creșterea accesibilității colectării separate pentru populație prin creșterea numărului de containere de colectare și puncte de colectare.
• Educarea populației cu privire la colectarea separată.
• Încurajarea conformării de către utilizatorii serviciilor de salubrizare cu colectarea separată, prin impunerea de sancțiuni utilizatorilor care nu colectează separat deșeurile municipale și prin implementarea și aplicarea instrumentului economic „Plătește pentru cât arunci”.
• Asigurarea finanțării sistemului de management al deșeurilor municipale prin taxarea utilizatorilor care nu încheie contracte cu operatorii de salubritate.
• Control mai strict al implementării obligațiilor UAT/ADI de a include în contractele de delegare a gestiunii indicatorii de performanță pentru serviciile de salubritate.
• Implementarea, după dezbateri reale – și într-un interval de timp rezonabil – cu toate părțile interesate, a unui mecanism național de coordonare (tip casă de compensare) pentru sistemul de îndeplinire colectivă a obligațiilor de responsabilitate extinsă de către producătorii de produse ambalate.
• Introducerea condiției preliminare ca, pentru aprobarea tarifelor de salubrizare pentru deșeurile din plastic, hârtie, metal și sticlă provenite din deșeurile municipale colectate separat, trebuie solicitate Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare (ANRSC) și OIREP-urilor să dea aprobarea acestora, aceștia din urmă fiind actorii responsabili cu suportarea costurilor nete pentru deșeurile de ambalaje calculate pe baza acestor tarife.
• Reglementarea cerinţei ca ANRSC să elaboreze reguli metodologice pentru calcularea costurilor nete.
• Înființarea de centre de colectare voluntară care să accepte și deșeuri de echipamente electrice.

Problema 4: „Plătește pentru cât arunci”

Dificultăți practice cu instrumentul economic „Plătește pentru cât arunci” – un instrument care încurajează gestionarea deșeurilor pe flux și influențează pozitiv efortul de a atinge obiectivele de reutilizare a deșeurilor municipale și de pregătire pentru reciclare – este imperativ asigurarea unei implementări ușoare și eficiente a instrumentului.

Soluția:

• Impunerea prin lege a termenelor până la care trebuie adoptate reglementările locale privind implementarea instrumentului economic „Plătește pentru cât arunci”
• Monitorizarea gradului de implementare a instrumentului „Plătește pentru cât arunci” și asigurarea mecanismelor prin care autoritățile administrației publice locale reușesc să operaționalizeze acest instrument, prin includerea în caietul de sarcini și în contractele de delegare a gestiunii salubrității; tarife de serviciu, motivate, separate pentru activitățile privind gestionarea deșeurilor colectate separat, sau alte instrumente interdependente, cum ar fi eco-modularea
• Alocarea de spații de colectare a deșeurilor
• Autoritățile locale ar trebui să țină un inventar al tuturor volumelor de precolectare cu frecvența de colectare necesară aferentă
• Autorităţile competente şi Poliţia locală să-şi exercite atribuţiile de control şi aplicare a sancţiunilor prevăzute de lege pentru încălcarea prevederilor legale în acest domeniu
• Asigurarea finanțării sistemului de management al deșeurilor municipale prin taxarea utilizatorilor care nu încheie contracte cu operatorii de deșeuri

Problema 5: Deșeurile textile

Probleme practice care îngreunează aranjamentele pentru responsabilitate extinsă a producătorului pentru deșeurile textile, chiar dacă România va trebui să pună la dispoziție în curând un flux dedicat acestui tip de deșeuri.

Soluția:

• Reglementarea colectării deșeurilor textile, de ex. la punctele de vânzare ale comercianților cu amănuntul care vând textile și a obligațiilor aferente ale producătorilor și deținătorilor de astfel de deșeuri
• Investiții în reciclarea/valorificarea deșeurilor textile
• Educarea consumatorilor finali și a producătorilor și deținătorilor de deșeuri cu privire la colectarea separată a deșeurilor textile, în vederea creșterii ratelor de colectare și a încurajării unui comportament responsabil

Problema 6: Rata de reciclare a bateriilor

Dificultăți practice în atingerea ratelor de reciclare a bateriilor portabile și acumulatorilor din cauza cantității mici de deșeuri disponibile pentru colectare.

Soluția:

• Educarea consumatorilor și a comercianților cu privire la colectarea separată a deșeurilor de baterii, pentru a crește ratele de colectare.
• Verificarea și sancționarea consumatorilor pentru necolectarea separată a bateriilor uzate și eliminarea acestora împreună cu deșeurile municipale
• Reglementarea obligației distribuitorilor de baterii și acumulatoare portabile de a colecta deșeurile de baterii și acumulatori portabili, de exemplu, respectând și adaptând cadrul legal existent pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice
• Formarea adecvată a personalului autorităților de mediu cu privire la problemele specifice ale deșeurilor de baterii și acumulatori

Problema 7: Lipsa instalațiilor de procesare a bateriilor colectate

Inexistența instalațiilor de procesare a bateriilor colectate, altele decât bateriile alcaline și zinc-carbon.

Soluția:

Realizarea/finanțarea de investiții pentru crearea de instalații de tratare a bateriilor uzate în România, de exemplu, prin adoptarea și implementarea Ghidurilor Specifice privind regulile și condițiile aplicabile finanțării din fonduri PNRR, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C3/I1.D, pentru subinvestiția I1.D „Construirea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare ale pachetului economiei circulare”.

Problema 8: Deșeurile electrice și electronice (DEE)

Dificultăți în gestionarea deșeurilor din echipamente electrice și electronice.

Soluția:

• Modificarea legislației pentru stabilirea unei penalități de 4 lei/kg pentru organizațiile care implementează obligații de responsabilitate extinsă a producătorului și pentru producătorii individuali pentru nerealizarea unui obiectiv de colectare de 50% din cantitățile medii introduse pe piață în ultimii 3 ani, în loc de 65% . Acest lucru va asigura că nivelul actual de performanță este menținut și îmbunătățit
• Introducerea obligațiilor de înregistrare, raportare și management al conformității pentru toți actorii care colectează DEE.
• Efectuarea acțiunilor de control asupra modului în care firmele care sunt autorizate să colecteze DEE, clasifică DEE și aplică sancțiunile prevăzute de legislație atunci când DEE nu sunt clasificate în conformitate cu legislația.
• Verificarea conformității cu cerințele minime de depozitare și tratare din OUG 5/2015
• Adoptarea și implementarea de către autoritățile relevante a metodologiilor de aplicare a legislației existente, împreună cu înființarea unui mecanism național de coordonare (centru de compensare) pentru a asigura coordonarea și controlul gestionării DEE.
• Luarea în considerare a posibilității de implicare a Poliției locale în activități de aplicare a legii în ceea ce privește respectarea legislației DEE existente

Problema 9: Deșeurile din construcții și demolări

Sunt necesare măsuri pentru stimularea dezvoltării infrastructurii de procesare/producție agregate reciclate pentru buna gestionare a deșeurilor din construcții și demolări.

Soluția:

• Reglementarea unei obligații legale de utilizare a unui procent semnificativ (de exemplu 3%-5%, în funcție de tipul de construcție) de deșeuri din activitățile de construcții și demolare în lucrările publice de stat. Un exemplu de astfel de practică poate fi găsit în Bulgaria
• Totuși, toate operațiunile de pregătire în vederea obținerii de agregate reciclate care asigură calitatea necesară utilizării acestora generează costuri ridicate. Pentru a face ca utilizarea materialelor reciclate în lucrările de construcții să fie rentabilă (fără a crește costul lucrării) și pentru a face sistemul funcțional, trebuie acordate stimulente financiare operatorilor care prelucrează deșeurile de construcții și demolări
• Totodată, deși OUG nr. 92/2021 impune titularului autorizației de construcție/desființare să aibă un plan de gestionare a deșeurilor pentru activități de construcție și/sau demolare, propunem ca eliberarea autorizației de construcție/desființare să fie condiționată de depunerea unui plan de gestionare a deșeurilor, iar autoritățile administrative locale ar trebui să publice (de exemplu, pe propriile site-uri web) o listă a companiilor care sunt autorizate să recupereze deșeuri
• În plus, întrucât nu există o legislație secundară la nivel național care să ghideze autoritățile administrației publice locale/deținătorii de autorizații în acest sens, propunem să fie elaborat un ghid național privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, care să conțină îndrumări pentru aceștia
• În plus, ar trebui introduse măsuri ferme pentru a consolida disciplina în gestionarea acestui tip de deșeuri.

Problema 10: Neclarități legislative- ceva obligatoriu are nevoie de autorizație?

În practică, pot exista interpretări greșite ale necesității deținerii unei autorizații de mediu pentru activitățile de preluare a deșeurilor în temeiul obligațiilor legale. Un exemplu în acest sens sunt activitățile companiilor din industria de retail care preiau deșeuri nepericuloase de la consumatorii finali (de exemplu, în îndeplinirea obligațiilor legale de a prelua ambalajele) și le transportă către companii autorizate să desfășoare activități de gestionare a deșeurilor.

Soluția:

Modificarea legislației privind deșeurile pentru a include o prevedere expresă conform căreia nu este necesară nicio autorizație de funcționare de mediu pentru colectarea și transportul de către comercianții cu amănuntul a deșeurilor nepericuloase colectate de la public.

Problema 11: Coprocesarea în fabricile de ciment

Coprocesarea în fabricile de ciment ar trebui să fie recunoscută ca incluzând atât reciclare, cât și recuperare energie, deoarece ambele tipuri de operațiuni sunt efectuate. Faptul că coprocesarea este în prezent recunoscută doar ca recuperare afectează și țintele României – nicio cantitate reciclată în coprocesare nu este considerată reciclată.

Soluția:

• stabilirea unui indice al procesului de co-procesare, ținând cont și de standardul ISO la care se lucrează pentru a determina un indice de reciclare care să arate cât de mult din deșeurile introduse în co-procesare este reciclată și cât este recuperată
• modificarea SIM/SIATD pentru a permite ca 2 operațiuni de deșeuri să se reflecte în același proces tehnologic
• elaborarea unui ghid național privind recunoașterea caracterului dublu de valoare adăugată a procesului de coprocesare și reflectarea acestuia în autorizațiile de mediu pentru fabricile de ciment

Problema 12: Statutul ”end-of-waste”

Este necesară completarea cadrului legal privind statutul ”end-of-waste” și să se abordeze aspecte tehnice ale reciclării deșeurilor.

Soluția:

• Clarificarea condițiilor în care încetează starea de deșeu și adoptarea de criterii naționale obligatorii pentru încetarea stării deșeurilor
• Stabilirea unor standarde precise pentru tehnologiile utilizate pentru reciclare și a unor criterii exprese care trebuie îndeplinite pentru ca deșeurile să fie acceptate pentru reciclare și pentru ca reciclarea să fie considerată adecvată.

Problema 13: Preluarea pentru recuperare a deșeurilor supuse eliminării

Există o lipsă de reglementare a posibilității și a procedurii adecvate de a prelua pentru recuperare deșeuri deja supuse eliminării (de exemplu, deșeuri de cenușă și zgură) prin depozitarea în gropile de gunoi pentru care a fost urmată procedura de închidere.

Soluția:

• Actualizarea legislației privind depozitele de deșeuri pentru a acoperi posibilitatea și procedura corespunzătoare de preluare în vederea valorificării a deșeurilor deja supuse depozitării

Problema 14: Impactul asupra mediului a anumitor produse din plastic

Lacune legislative și interpretări inegale ale obligațiilor prevăzute în legislația privind reducerea impactului asupra mediului al anumitor produse din plastic. Acestea conduc în practică la imposibilitatea aplicării/aplicării neuniforme a cerințelor legale și la disfuncționalități, inclusiv de natură comercială.

Soluția:

• Adoptarea regulilor metodologice de implementare a legislației privind reducerea impactului asupra mediului al anumitor produse din plastic și intensificarea măsurilor de control și a sancțiunilor pentru nerespectare

Problema 15: Contribuția la Fondul de mediu

Contribuțiile la Fondul pentru mediu – în legătură cu atingerea obiectivelor/obligațiilor din legislația primară de mediu – ar trebui să fie orientate pe activitatea specifică fiecărui contribuabil și să fie stabilite în conformitate cu principiul egalității în materie fiscală, adică să fie proporționale, echitabile și rezonabile.

Soluția:

• Menținerea responsabilității individuale partajate a fiecărui actor privat si public pe intreg ciclul de viata al produsului si revenirea la regulamentul anterior adoptării OUG 125/2022, care stabilea si contribuții la Fondul de mediu pentru operatorii care efectuează colectare/valorificare/ activități de salubritate
• Definirea clară a responsabilității și rolului fiecărui actor în flux, completând cadrul legal acolo unde este necesar
• Asigurarea unui cadru clar pentru transparență în sistem, inclusiv prin referire la SIATD, care prevede, de asemenea, o consultare continuă și incluzivă
• Menținerea legăturii instrumentelor de executare (contribuții la Fondul pentru mediu) cu responsabilitatea individuală a fiecărui actor
• Exercitarea de către autoritățile publice (APM, GNM, AFM, poliția locală etc.) a rolului de control și emitere a sancțiunilor, conform competențelor acestora, completată de consolidarea/clarificarea acestor competențe și simplificarea lanțului
• Implementarea și îmbunătățirea instrumentelor precum eco-modularea, taxa de descurajare a depozitelor de deșeuri (definită în legislația națională ca contribuție la economia circulară) și schemele Pay-As-You-Throw
• O creștere temporară a procentului de recuperare a energiei pentru calcularea contribuției de la 10% la 25%.

Problema 16: Contribuția de 2%

Există o lipsă de corelare legislativă, precum și o lipsă de reglementare privind modul de calcul al contribuției de 2% pe veniturile din vânzarea deșeurilor.

Soluția:

• Pe termen scurt, modificarea Metodologiei de calcul pentru a reglementa calculul contribuției de 2% asupra veniturilor din vânzarea deșeurilor în temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 196/2005
• Pe termen mai lung, reconsiderarea necesității impunerii acestei taxe în contextul implementării și funcționării Sistemului de urmărire și urmărire a informațiilor despre deșeuri („SIATD”), care va face posibilă urmărirea operatorilor implicați în lanțul de gestionare a deșeurilor

Problema 17: Sistemele informatice de raportare

Există dificultăți care rezultă din existența mai multor sisteme informatice de raportare a informațiilor relevante pentru gestionarea deșeurilor. O unificare a sistemelor existente ar asigura o mai bună trasabilitate în teren și ar preveni duplicarea eforturilor de raportare de către operatorii de deșeuri.

Soluția:

Sistemele de raportare informatică ale autorităților competente pentru gestionarea deșeurilor (ANPM, AFM, GNM, MMAP) ar trebui să fie unificate.

Problema 18: Formularul de transport deșeuri periculoase

Există o lipsă de reglementare a posibilității de revizuire a formularului de aprobare a transportului deșeurilor periculoase.

Soluția:

• Modificarea HG nr. 1061/2008 pentru reglementarea atât a posibilității de revizuire a formularului de aprobare a transportului deșeurilor periculoase, cât și a procedurii de urmat pentru revizuirea acestuia. În acest sens, propunem să se aibă în vedere reglementarea procedurii de aprobare și revizuire a formularului pe cale electronică, prin intermediul unui sistem informatic, ceea ce ar conduce la o eficientizare a procedurii și la reducerea timpului și resursele necesare.
• În plus, recomandăm și reglementarea unui mecanism care să asigure trasabilitatea, de la generatorul de deșeuri, la colector și transportator, la operatorii care asigură depozitarea temporară sau pretratarea, până la operatorii care recuperează sau elimină definitiv deșeurile pentru toate categoriile de deșeuri

***