Grațierea în întregime a pedepselor de până la cinci ani inclusiv este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială, precizează Consiliul Superior al Magistraturii în analiza ce va fi discutată săptămâna viitoare în plenul CSM.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât, o pedeapsă de cinci ani în cazul celor aflați la prima condamnare (cărora li se adresează proiectul aflat în Parlament și numiți infractori „primari”, de specialiștii CSM), presupune săvârșirea unor fapte grave, în opinia autorilor analizei.
Analiza a fost realizată de Direcția legislație, documentare și contencios din cadrul CSM și va sta la baza discuțiilor în urma cărora plenul instituției va decide cum va aviza proiectul de lege trimis de guvern Parlamentului.
Proiectul stabilește grațierea pedepselor de cel mult cinci ani inclusiv, cu excepția celor care vizează mai multe fapte grave și de corupție.
În opinia autorilor, limita pedepsei grațiate ar trebui însă redusă:
„Având în vedere că pedeapsa aplicată printr-o hotărâre judecătorească definitivă trebuie să fie executată pentru a-și îndeplini funcțiile și scopul, apreciem că punerea în libertate a unui număr semnificativ de persoane cu antecedente penale (prin proiect propunându-se grațierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani) este de natură să creeze un sentiment de insecuritate socială”, se arată în documentul postat vineri pe site-ul CSM.
Reamintim că, potrivit practicilor, în România au fost grațiate de obicei pedepsele sub doi ani inclusiv, cu excepția Legii nr. 543/2002, când s-a optat tot pentru un plafon de cinci ani.
Legea trebuie reglementeze și pedepsele cu suspendarea
O altă observație se referă la incidența măsurii grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, autorii analizei explicând că lipsa unor prevederi referitoare la această categorie ar fi profund discrimantorie:
„Proiectul de lege nu cuprinde nicio dispoziție referitoare la efectele grațierii asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat sau sub supraveghere.
Or, în temeiul Codului penal anterior, grațierea producea efecte și cu privire la pedeapsa a cărei executare era suspendată condiționat. (…)
Lipsa oricărei dispoziții în cuprinsul actului normativ privind incidența grațierii asupra pedepselor a căror executare a fost suspendată condiționat sau sub supraveghere este de natură să genereze situații profund discriminatorii, soluția adoptată cu privire la aceste categorii de pedepse fiind diferită în funcție de temeiul aplicării lor (vechiul sau noul Cod penal), deși nu există o justificare obiectivă rezonabilă pentru o asemenea măsură”, se mai arată în analiză.
