luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 noiembrie, 2012

Ambasadorul Rusiei, Oleg Malghinov, a afirmat că preşedintele Vladimir Putin nu i-a adresat încă o invitaţie de a vizita Moscova preşedintelui Traian Băsescu, el lăsând de înţeles că după alegeri vor fi perspective pentru „turarea” contactelor politice cu Guvernul şi Preşedinţia de la Bucureşti.

„Din câte ştiu nu i s-a făcut încă o invitaţie domnului preşedinte Băsescu. În cea ce priveşte relaţiile politice, după cum am spus, acum după alegeri, sper că vom putea creşte turaţia în relaţiile cu noul Guvern, cu preşedintele şi Administraţia Prezidenţială, şi vom crea perspectivele pentru îmbunătăţirea relaţiilor noastre”, a declarat Malghinov, într-un interviu la ProTV, citat de Mediafax.

De asemenea, el a arătat că invitaţii similare de a vizita România au fost însă adresate şi preşedintelui rus actual Vladimir Putin, revenit la Kremlin în primăvara acestui an, precum şi fostului preşedinte Dmitri Medvedev. „Invitaţiile există, invitaţiile există”, a spus Malghinov.


El a subliniat că nu percepe relaţiile politice dintre cele două ţări ca fiind „îngheţate”, deşi nu sunt foarte active.

„În ceea ce priveşte relaţiile politice, nu aş spune că ele sunt îngheţate. Am spus deja, că este vorba despre percepţie. Bineînţeles, că în comparaţie cu alte ţări, mă refer aici la relaţiile Rusiei cu alte ţări europene, da, nu avem cele mai active relaţii. Dar avem perspective, avem perspective.

În acest sens, este foarte important să se suprapună un şir de factori. Politica nu apare din aer. Ea reprezintă o finalitate a unor procese: economice, culturale, relaţiile între tineri, anumite interacţionări în cadrul forumurilor internaţionale. Bineînţeles, că şi contactele politice directe sunt importante.

Desfăşurăm destul de frecvent consultări la nivelul Ministerelor de Externe ale celor două ţări. De asemenea, au avut loc întâlniri, cu mult timp în urmă într-adevăr, şi între conducătorii ţărilor noastre. Am venit în România cu intenţia de a crea condiţii pentru a pune aceste chestiuni pe ordinea politică a zilei, pentru a o extinde şi a exista posibilitatea acestor întâlniri. Şi, de principiu, condiţiile se creează, se creează”, a spus Malghinov.

Alte declaraţii ale ambasadorului rus:

  • Tezaurul României trimis în Rusia. „Această chestiune este o chestiune istorică şi nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoaşterea importanţei discutării acestei chestiuni a stat la baza înfiinţării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (…) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată spună dacă există sau nu. Am citit declaraţia ministrului de Externe, care specifică că tezaurul există”.

„Am văzut încercarea deputaţilor români de a include o prevedere în acest sens în rezoluţia Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzător. Când începe politizarea, încep discuţii inutile. Aceste chestiuni s-au discutat în anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie să se aşeze la aceeaşi masă, să discute această chestiune”.

  • Scutul antirachetă de la Deveslu: „Le-am spus tuturor conducătorilor României: şi preşedintelui, şi Administraţiei Prezidenţiale, şi Guvernului, că da, subiectul scutului antirachetă reprezintă o problemă pentru Rusia. Înţelegem, că în această chestiune, România nu joacă un rol esenţial, determinant. Este, totuşi, un proiect dezvoltat şi implementat sub egida Washingtonului, Statelor Unite ale Americii. De aceea, negocierile de bază Rusia le poartă cu Washingtonul. Am citit cu atenţie declaraţia domnului Băsescu, în care a spus că un astfel de scut este necesar pentru apărarea împotriva unor ofensive etc. Această chestiune se poate discuta, se poate discuta”.
  • Scandalul de spionaj Ipromin: „Vă voi spune sincer: în calitate de ambasador nu deţin foarte multe informaţii oficiale. Am început şi noi să extragem informaţii despre acest caz din ziare şi de pe site-urile diverselor organizaţii din România. (…)Nici nu ştim cine este (presupusul spion rus prins -n.r.). Nu ştim de unde este, unde lucrează, ce făcea în România. Aşteptăm un răspuns din partea MAE, cred că ne vor răspunde şi ne vor ajuta să ne întâlnim cu el (…) Vom aştepta întâlnirea, sperăm că aceasta va avea loc în scurt timp şi atunci vom putea discuta mai detaliat despre ce se întâmplă cu adevărat”.
  • Preţul gazelor ruseşti pentru România: „Gazprom decide singur. Dar, într-adevăr, din punctul meu de vedere, complexul de cooperare cu diverse ţări în domeniul gazelor îmbracă forme diverse. Există contracte simple de livrare, dar există şi interacţiuni la scară mai largă – administrare comună, distribuţie comună etc. Aceste chestiuni se leagă între ele. În ceea ce priveşte relaţiile politice, dacă în baza relaţiilor politice se poate obţine mai uşor o interacţiune mai complexă de cooperare în domeniul gazelor, atunci da, putem spune că relaţiile politice exercită o anumită influenţă. Dar abordarea de genul: «Îmi eşti prieten – îţi voi vinde mai ieftin» sau «Nu eşti o persoană prea bună – îţi voi vinde mai scump», doar aşa de ochi frumoşi, nu există”.

 

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: