Rezultatele de la ora 07.00, în urma numărării a 87,7% dn voturile exprimate în Republica Moldova arată o răsturnare de situaţie peste noapte: forţele proeuropene obţin mai multe mandate în urma votului din ţara vecină, Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu intră în parlament, însă Partidul Socialist al lui Igor Dodon rămâne pe primul loc.
Iată cum arată procentele, la ora 07.00, potrivit Unimedia / Agora:
PSRM – 21.6%
PLDM – 19.3%
PCRM – 17.83%
PDM -15.76%
PL – 9.38%
La nivel de mandate, aceeaşi sursă indică faptul că forţele politice proeuropene obţin împreună, la limită, mai multe mandate decât socialiştii şi comuniştii: 54 la 47. Individual, cel mai bine s-a situat PLDM, partidul condus de Vlad Filat – 23 de mandate, urmat de democraţii lui Mihai Lupu şi Vlad Plahotniuc – 19 şi apoi de liberali – 12 mandate.
Cinci forţe politice au trecut de pragul electoral de 6% şi au intrat în parlament.
Prezenţa la vot a fost de aproape 56%.
Variante de guvernare
O majoritate conformtabilă, care ar oferi coaliţiei care ar avea-o de la posibilitatea de a alege preşedintele, peste 2 ani, la cea de a adopta şi schimba legi, inclusiv Constituţia, ar fi de 61 de mandate.
Experţii consultaţi de cursdeguvernare.ro săptămâna trecută vorbesc despre trei scenarii plauzibile, în urma alegerilor:
- o alianţă a forţelor de centru-dreapta, proeuropeană, adică actuala coaliţie, care să se refacă după vot – ea ar avea 54 de mandate
- una de centru-stânga, în care comuniştii să coaguleze în jur partidele satelit susţinute de Moscova – deocamdata situată la 47 de mandate, nu are majoritatea, nici macar firava
- o largă coaliţie a forţelor proeuropene cu Partidul Comuniştilor – o variantă care a început a fi vehiculată tot mai mult în ultima vreme, varianta de compromis – 75 de mandate, o largă majoritate
Dan Dungaciu crede că prima şansă o are o coaliţie proeuropeană, în condiţiile în care diferenţa între forşţele de dreapta şi cele de stânga este mică, de câteva procente, fără a lua în calcul voturile diasporei, “o diasporă care aduce 5-6 procente, pe care le ia coaliţia proeuropeană. Aşa că ar câştiga fără probleme”, spune profesorul Dungaciu.
Paul Ivan, analist politic şi expert pe Republica Moldova la European Policy Centre din Bruxelles, dar şi Nicu Popescu, analist la European Union Institute for Security Studies, din Paris nu au exclus riscul ca la Chişinău să nu se formeze o alianţă a forţelor de centru-dreapta, ci a celor de stânga.
În schimb, profesorul Dan Dungaciu spunea că o coaliţie de stânga la guvernare nu este viabilă. Acesta aduce ca argument disensiunile personale între liderii celor trei formaţiuni şi riscurile pe care Partidul Democrat condus din umbră de controversatul Vlad Plahotniuc le-ar antrena.
“Stânga nu are şanse să facă alianţă, va fi extrem de slabă, o guvernare nu este posibilă pentru că Europa nu le va mai acorda niciun sprijin financiar. Nici Rusia nu ia în calcul o astfel de opţiune, pentru că îşi dă seama că nu este viabilă. este riscant să laşi în opoziţie PLDM şi PL, oamenii vor ieşi în stradă dacă Plahotniuc va trece la stânga”, este analiza lui Dan Dungaciu.
Niciunul dintre analiştii consultaţi de cursdeguvernare.ro nu a respins ideea unei mari coaliţii, cooptarea alături de coaliţia proeuropeană a unuia dintre partidele de stânga.
“Se vor face compromisuri surprinzătoare pentru instalarea guvernului, mergând până la discuţii cu un partid anti-european mai mic, dacă nu se ajunge din prima fază la o majoritate pro-occidentală”, spune profesorul Valentin Naumescu.
Ceilalţi trei analişti vorbesc însă despre cooptarea comuniştilor la guvernare şi remarcă o schimbare, din ultimele luni, a partidului condus de Vladimir Voronin.
Este unul dintre scenariile perverse, crede Dan Dungaciu, un scenariu care ar folosi Rusiei, dar nu ar întâlni o mare opoziţie nici în Occident. Şi ar preveni mişcări de stradă.
Urmărește-ne pe Google News
