Parlamentul albanez a aprobat joi acord pe migraţi cu Italia, care va permite înființarea în țara non-UE a două centre de primire a aproximativ 3.000 de migranţi ajunși în pensinsula italiană.
Este un succes uriaș al Romei, în condițiile în care alte state UE nu reușesc să convingă nicio țară terță să preia refugiați, în condițiile în care alte sosiri sunt așteptate, ca urmare a situației din Orientul Mijlociu. Acțiunile militare din Gaza au redus la zero aceste șanse și au crescut riscul ca Europa să se confrunte din nou cu un flux însemnat de refugiați.
În unul dintre centre vor fi înregistraţi migranţii, iar în celălalt vor fi instalaţi în timp ce aşteaptă un răspuns la cereri de azil.
Costul lor este estimat între 650 şi 750 de milioane de euro pe o periadă de cinci ani, sumă ce va fi asigurată de către italieni.
Cheltuielile de construcţie a celor două centre şi infrastructurilor necesare în vederea funcţionării acestora, securitatea şi îngrijirea medicală a solicitanţilor de azil urmează să fie susţinute 100% de către partea italiană, potrivit autorităţilor albaneze, conform AFP, preluată de Agerpres.
Autorităţile italiene urmează, de asemenea, să asigure și menţinerea ordinii în centre.
Cele două centre urmează să fie gestionate de către Roma – pe teritoriul unei ţări care nu face parte din Uniunea Europeană (UE), dar care aspiră să adere.
36.000 – numărul imigranților ce ar putea trece anual prin aceste centre
Premierul italian Giorgia Meloni a evocat luni acest acord şi a anunţat că 36.000 de migranţi ar putea să treacă – pe an – prin aceste centre albaneze, dar că realizarea acestui obiectiv depinde de rapiditatea cu care Italia poate soluţiona cereri de azil.
Aceste centre urmează să funcţioneze sub jurisdicţie italiană şi să fie deschise în primăvara lui 2024.
Poliţia albaneză urmează dă fie responsabilă în afara centrelor şi pe timpul ”transportului migranţilor dntr-o zonă în alta”.
Aproape 158.000 de migranţi au sosit în Italia în 2023, în creştere faţă de cei 105.000 din 2022, potrivit Ministerului italian de Interne.
Opoziţia albaneză denunţă acordul, susținând că aceste reprezintă o renunţare la suveranitatea teritorială a Albaniei.
Dreapta albaneză acuză Guvernul socialist al lui Edi Rama de faptul că pune în pericol ”securitatea naţională”.
Europa, obligată să sprijine masiv statele ce pot împiedica un nou posibil val uriaș de refugiați din Orientul Mijlociu
Occidentul și mai ales Uniunea Europeană s-ar putea găsi în fața necesității de a se pregăti pentru o nouă criză a refugiaților, indiferent de ajutorul financiar pe care îl oferă, arată o analiză realizată de Kathimerini și tradusă de Rador.
În ultimele patru luni, aproape 29.000 de palestinieni au fost uciși de atacul Israelului asupra Fâșiei Gaza, după ce Hamas a lansat atacuri asupra teritoriului israelian, provocând 1.200 de morți.
Efectele acestui război se extind cu mult dincolo de câmpul de luptă. Egiptul și Libanul se îneacă în datorii, care au ajuns la 93% și, respectiv, 280% din PIB, potrivit FMI. Încasările din turism, o sursă vitală pentru economiile din regiune, în special pentru Liban, au scăzut cu 45% în octombrie față de 2022.
Dacă actualul conflict va continua încă trei luni, va provoca o pierdere de 10 miliarde de dolari pentru PIB-ul Libanului, Egiptului și al Iordaniei, iar în cazul unei prelungiri până la vară, pierderea va ajunge la 18 miliarde de dolari. În același timp, peste jumătate de milion de oameni din cele trei țări ar putea ajunge în stare de sărăcie.
Criza actuală din Liban datează cel puțin din 2020, când o explozie în portul Beirut a ucis peste 200 de persoane. De atunci, lira libaneză a pierdut aproximativ 98% din valoarea sa față de dolar pe piața paralelă, iar o rată a inflației cu trei cifre a anulat veniturile populației. PIB-ul țării s-a redus la mai bine de jumătate între 2019 și 2022, iar guvernul nu promovează reformele economice și din sectorul public la care s-a angajat pentru a debloca fondurile de la FMI.
Situația este la fel de tragică și în Egipt, din cauza unei atitudini similare a președintelui Abdel Fattah al-Sisi. Veniturile obținute de pe urma Canalului Suez, o sursă vitală de valută, au scăzut cu 50% în ianuarie, comparativ cu 2023. În plus, lipsa cronică de încredere a investitorilor a dus la plecări masive de capital.
În decembrie 2022, FMI a aprobat al patrulea împrumut către Egipt în valoare de 3 miliarde de dolari, însă o parte din acest împrumut a fost blocat de FMI din cauza întârzierii reformelor. O problemă mai complexă este că armata controlează companiile de apă îmbuteliată, fabricile de lapte, lanțurile de benzinării și chiar presa locală.
Toate acestea plasează Europa într-o poziție dezavantajoasă. Dacă, din cauza elitelor corupte, nu ar mai acorda ajutor unor țări prea mari pentru a se prăbuși, ar putea accelera o criză greu de gestionat.
Prin urmare, UE se grăbește să încheie un acord de împrumut cu Egiptul pentru a se asigura că refugiații din Gaza nu ajung pe țărmurile sale.
****
