miercuri

27 martie, 2024

24 martie, 2021

Aproximativ 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită, deși ambalajul era același, iar 22% aveau compoziție diferită, deși ce ambalajul era similar, arată a doua analiză comparativă realizată de Comisia Europeană referitor la dublul standard la alimente.

Acest al doilea studiu și-a propus să stabilească dacă diferențele de compoziție determină diferențe de gust.

Raportul a constatat că diferenţele de gust dintre produsele alimentare nu au urmat un model geografic, arată un comunicat al Autorității Naționale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), care a preluat datele Comisiei.


Rezultatele demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile acolo unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului.

În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi.

În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate, se precizează în comunicatul ANPC.

În cadrul studiului au fost evaluate 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre UE. Acest eşantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piaţa UE, notează ANPC.

Concluziile studiului:

  • 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice
  • 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită
  • 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era identică, dar compoziţia produselor era diferită
  • 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită: partea din faţă a ambalajului era similară, însă compoziţia produselor era diferită.

Diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului.

(Citiți și: „România începe și ea, la 4 luni de la izbucnirea scandalului, verificarea standardelor duble la alimentele din supermarketuri. Începem cu Belgia”)

Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor,.

Testarea produselor din studiu s-a bazat pe o metodologie armonizată, elaborată de către Centrul Comun de Cercetare în cooperare cu statele membre. Această metodologie permite eşantionarea, testarea şi interpretarea datelor în termeni comparabili în întreaga UE. Toate statele membre ale UE au fost invitate să colecteze informaţii cu privire la compoziţia produselor alimentare selectate oferite pe pieţele lor.

Nouăsprezece state membre ale UE au transmis informaţii cu privire la 113 produse de marcă şi 15 produse sub mărci proprii ale distribuitorilor. Într-o primă etapă, această analiză se bazează pe informaţiile care apar pe etichetele produselor şi pe aspectul părţii din faţă a produselor.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare al CE, Tibor Navracsics, s-a declarat îngrijorat de faptul că aproape o treime din produsele testate aveau o compoziţie diferită, deşi erau comercializate sub mărci similare.

„Unii europeni au senzaţia că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, faţă de cele disponibile în alte ţări. Comisia şi-a invitat oamenii de ştiinţă să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piaţa unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est şi vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a comentat oficialul european, citat în comunicatul ANPC, care preia comunicatul Comisiei Europene.

 

 

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. O lipsa importanta a articolului (studiului ?): exista o diferenta de pret – pret mai mic la produsele cu o compozitie chimica ce determina o calitate mai mica ? (se intelege ca, de regula, aceste produse sunt vandute in tari cu un nivel de trai inferior)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. O lipsa importanta a articolului (studiului ?): exista o diferenta de pret – pret mai mic la produsele cu o compozitie chimica ce determina o calitate mai mica ? (se intelege ca, de regula, aceste produse sunt vandute in tari cu un nivel de trai inferior)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: