În zece județe ale României, ponderea celor care primesc ajutor social pentru a beneficia de prevederea legală referitoare la venitul minim garantat este mai mare de 1%, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială pentru luna august 2020. În total figurează în scripte 168.120 de beneficiari iar suma totală alocată lunar s-a ridicat la 44,22 milioane lei.
Singurul județ în care acest indicator a depășit pragul de sărăcie de 20 la mie este Teleorman și foarte aproape de acesta s-a situat Buzăul (19,5 la mie). Peste limita de 15 la mie, s-au mai situat Mehedinți (16,2 la mie), Dolj (15,6 la mie) și Vaslui (15,3 la mie). Practic, zonele cele mai afectate Oltenia și sudul Moldovei împreună cu Buzăul adiacent, în timp ce primul județ din Transilvania figurează de-abia pe locul zece.
De remarcat și faptul că topul numărului de beneficiari pe județe depinde în mod substanțial și de mărimea populației după domiciliu, ceea ce face ca în frunte să apară Galațiul (10.732 beneficiari), urmat de Bacău (9.113 beneficiari) și Buzău (9.073 beneficiari).
La polul opus, Timișul (1,9 la mie) s-a intercalat între București (0,1 la mie, adică doar un bucureștean din 10.000 primește ajutor social) și Ilfov (2,3 la mie), acestea fiind urmate de Cluj (3,1 la mie), Constanța și Arad (ambele cu 4,2 la mie). Este o situație care arată disparitățile foarte mari de dezvoltare și dificultatea de a lua măsuri economice care să acopere un spectru foarte larg de nevoi sociale.
Reamintim că familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Din păcate, nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR). Mărimea acestui indicator, intrat în vigoare în 2012 a rămas deocamdată tot la nivelul de 500 de lei.
Astfel, după aplicarea unui sistem de coeficienți în funcție de numărul de membri de familie cu venituri mici, a rezultat în luna august o sumă medie plătită ca drepturi curente la nivel național de doar 236,06 lei. Situația este complicată și de adâncimea fenomenului de sărăcie, localizată cu precădere în centrul țării și nu acolo unde se regăsește cel mai mare număr de beneficiari.
Astfel, doar în șase județe, suma medie încasată de beneficiari a urcat peste „pragul” de 300 de lei lunar (Sălaj – 339,04 lei, Brașov – 311,46 lei, Covasna – 309,03 lei, Mureș – 307,54 lei), Harghita – 304,41 lei și Suceava – 302,66 lei). Una peste alta, s-ar impune în mod obiectiv o majorare substanțială a sumelor acordate, îndeosebi pentru famiiile cu mai mulți copii și cu venituri mici, ceea ce ar prespune nu doar creșterea ISR dar și ajustarea coeficienților utilizați.
Senatul a adoptat deja un proiect de lege care prevede o majorare a ISR de la 500 lei la 1.200 de lei ( +140% !) iar Camera Deputaților va avea votul hotărâtor, efectul bugetar fiind estimat la circa zece miliarde de lei sau cam 1% din PIB. Avem, astfel, un al patrulea factor major de presiune pe cheltuielile publice, în afară de creșterea pensiilor, majorarea alocațiilor pentru copii și continuarea programului de majorare a salariilor din sistemul bugetar, într-o perioadă economică dificilă.
