Agenția Naționalã de Integritate anunță luni că nu susține propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
Trei deputați au depus, pe data de 4 mai, un proiect de lege de modificare a Statutului deputaților și senatorilor prin care se urmăreste dezincriminarea conflictului de interese pentru cei care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare până în anul 2013.
În perioada 2011 – 2015, Agenția Naționalã de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã și 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã.
Opinia ANI
Intervenția legislativã , transmite ANI, nu este necesarã, în acord cu principiul aplicãrii în timp a legii civile, modificãrile propuse fiind în totalã contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementeazã conflictul de interese în materie administrativã și penalã.
Potrivit unui comunicat emis luni, ANI consideră că:
Textul propus este de naturã sã excludã parlamentarii de la aplicarea sancțiunilor pentru conflictul de interese, prin eliminarea situațiilor de conflict de interese pentru pentru perioada 2003-2013 (perioada cuprinsã între adoptarea Legii nr. 161/2003 și intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013).
Concret, inițiatorii proiectului legislativ propun interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaþilor și al senatorilor care prevede faptul cã „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia pânã la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar” – prevedere introdusã în anul 2013 prin Legea nr. 219 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006.
Prin propunerea legislativã se creeazã premisa conform cãreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii art. 38, alin. (11) în Statutul deputaților și al senatorilor, și anume de la data adoptãrii Legii nr. 219/2013, cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziție expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare, și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003 – dispoziție legalã aplicabilã parlamentarilor referitoare la conflictul de interese de naturã administrativã, conflict de interese care este generat tocmai ca urmare a angajãrii la birourile parlamentare a rudelor sau afinilor deputaților și senatorilor, conform practicii judiciare a Curții Constituționale și Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin urmare, nici anterior adoptãrii Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fãrã nicio constrângere legalã asupra angajãrii rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regiumul juridic al conflictelor de interese, în spețã dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal.
Mai mult decât atât, considerãm cã intervenția legislativã nu este necesarã, în acord cu principiul aplicãrii în timp a legii civile, modificãrile aduse Legii nr. 96/2006 prin Legea nr. 219/2013 se aplicã numai pentru viitor, nefiind astfel necesarã o intervenție legislativã care sã menționeze expres acest principiu fundamental de drept.
Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupã funcții/demnitãți publice este cel reglementat de dispozițiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispozițiile Legii nr. 176/2010.
Din aceste considerente, opinãm faptul cã definiția conflictului de interese cuprinsã în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clarã, precisã și necondiționatã de adoptarea altor reglementãri, subsecvente, pentru diferite categorii de demnitãți și funcții publice.
În perioada 2011 – 2015, Agenția Naționalã de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de naturã administrativã și 26 de cazuri de conflicte de interese de naturã penalã. În ceea ce privește conflictele de interese de naturã administrativã, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol.
Referitor la conflictele de interese de naturã penalã, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendã administrativã iar în 5 cazuri, dosarele se aflã pe rolul organelor de cercetare penalã.
