sâmbătă

2 iulie, 2022

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 februarie, 2015

conferinta aderarea la euro 24 februarie 2015Teoretic, se poate : lipsește doar decizia în acest an pentru unui set de politici necesare, pentru ca România să pornească în marșul forțat spre zona euro în orizontul 2019-2020 – deziderat pe care clasa politică și l-a asumat anul trecut în unanimitate. Noua conjunctură geostrategică ar putea pune presiune pe realizarea acestui deziderat.

Practic, deși indicatorii de convergență nominală arată bine, convergența reală ține România departe de clubul monedei unice : atât ca reforme structurale care să crească competitivitatea și PIB-ul, cât și ca efecte ulterioare, atunci când economia românească urmează să joace în liga mare, fără plasa de siguranță a politicilor monetare.

Întrebarea rămâne în aer – e concluzia care care s-a desprins din prezentările făcute marți – la conferința organizată de cursdeguvernare.ro cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie a României – de:
Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Dragoș Neacșu, Ionuț Dumitru și Dan Bădin.


Mai jos – un tablou configurat din prezentările speakerilor (atașate, spre studiu, pentru cititorii interesați în mod real de adevăratele mize ale momentului ) – pe tema aderării României la eurozonă în orizontul 2019-2020 variantă în care miza politică/geopolitică ar prevala asupra mizei economice. Inclusiv cu exemplele clasice ale erorilor din euroland : Grecia și Portugalia.

Pe baza acestor prezentări, fiecare cititor poate delibera, pentru el însuși, cum e mai bine să fie gestionate aceste două mize.

Valentin Lazea/ Rămâne de văzut cum va juca economia în liga mare, fără reformele structurale și așteptând prea multe de la politica monetară

valentin lazea -Lucrând pe trinomul Aderarea la euro – Creștere economică – Reforme structurale, Valentin Lazea aduce în discuție disponibilitatea decidentului de-a-și asuma setul de politici nepopulare care să pregătească economia și societatea pentru adoptarea monedei unice.

Economistul-șef al BNR consideră, însă, că se așteaptă totul doar de la relaxarea politicilor monetare și fiscale, și mai puțin de la reforme structurale și cresterea productivității – acesta fiind un trend specific nu doar politicilor din România :


„Dacă numai prin politici monetare şi fiscale relaxate s-ar obţine creştere economică, atunci Zimbabwe ar trebui sa aiba cea mai mare creştere economică pentru că ei au cea mai relaxată politică monetară. Problema este că înţelepciunea, secole întregi de management economic arată că nu prin politici fiscale şi monetare laxe se obţine creştere economică. Economiştii în general au abdicat de la învăţătura de secole care spune că nu asta e calea şi acum încearcă să fie mai deştepţi decât toate generaţiile trecute, aruncă la gunoi cărţile şi experienţele care spun că nu politica monetară şi fiscală laxe generează creşterea şi acum încearcă să reinventeze roata. Şi dacă economişti din toată lumea spun asta, şi ai noştri decidenţi spun că de ce să nu creadă chestia asta?” – spune Valentin Lazea.

Prezentarea economistului-șef al BNR a mai atins și analiza cost-beneficiu a aderării la zona euro, în condițiile în care motivațiile geostrategice au ajuns la fel de importante precum cele economice – față în față cu cele 3 mari probleme ale momentului pentru economia românească : capitalul, forța de muncă și productivitatea. Precum și graba sau amânarea – justificate sau nu – ale țărilor din centrul și estul Europei, de-a adera la moneda unică.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Valentin Lazea

Lucian Croitoru/ O mică contradicție: Indicatorii nominali pentru aderarea la zona euro și libertatea economică din România. Și multe comparații

lucian-croitoru-Lucian Croitoru pune față în față indicatorii nominali de convergență necesari pentru aderare (care pentru România arată bine), cu indicii de libertate economică : o contradicție, care pune la îndoială sustenabilitatea creșterii necesare.

Libertatea economică și toleranța la corupție sunt comparate nu doar cu situația Germaniei, ci și cu cea a țărilor din centrul și Estul Europei, îndeosebi cu cele care au aderat deja la eurozonă.

Productivitatea, reformele structurale și costurile cu munca sunt cheia unei pregătiri urgente pentru aderare – în opinia consilierului pe politică monetară al guvernatorului BNR.

”Va fi convergență, dacă nu se fac greșeli majore. Pe termen lung putem avea încredere că legea regresiei către media care acționează în natură va funcționa. Dar e vorba de o lungă perioadă de timp” – spune Lucian Croitoru.

Planșele și graficele prezentate vorbesc, însă, de la sine.

Un lucru e sigur: intrarea în zona euro nu e capătul unui drum (așa cum a fost percepută, în mod greșit, la aderarea la Uniunea Europeană), ci începutul unui efort continuu de-a evolua într-o economie competitivă și de a-ți reforma permanent sistemul.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Lucian Croitoru

Ionuț Dumitru/ Cât să fie creșterea pentru convergența reală? Și cum poate fi ea obținută ? Dar severa divergență internă între cele 2 Românii cum poate fi ameliorată ?

ionut dumitruPreședintele Consiliului Fiscal pune față în față indicatorii nominali cu situația din teren : câți ani i-ar trebui României pentru a ajunge la convergența necesară adoptării monedei unice ?

Făcând o comparație cu Grecia, Portugalia și celelalte țări care s-au integrat repede în eurozonă dar s-au adaptat greu, adăugând noutățile pe care criza le-a pus în ultimii ani în drumul spre moneda unică (problema dezintermedierii, a intrărilor tot mai mici de capital, a depopulării economiei), Ionuț Dumitru pune reflectorul pe mediul de afaceri și performanțele lui.

Problema cea mare: până și indicatorii nominali sunt o medie între cele 2 Românii. Prima – în care 5-6 județe produc 40% din PIB. Cea de-a doua – care va intra în eurozonă odată cu prima.

Severa divergență internă – care poate fi ameliorată doar prin politici economice cu bătaie lungă (infrastructură între Est și Transilvania și între Transilvania și Sud, stimularea investițiilor companiilor mari în aceste zone etc) – s-a accentual în ultimul deceniu, iar pentru cea de-a doua Românie (mult mai întinsă decât prima) intrarea în eurozonă nu poate aduce decât dezavantaje.

Descărcați AICI prezentarea integrală a lui Ionuț Dumitru

Dan Bădin/ Prima noapte – primul an după aderarea la eurozonă. Lecțiile altora și perspectivele României

dan badinAdoptarea euro în exemple. Efecte. Lecții. Probleme. Diferențele de la țară la țară privind consecințele adoptării monedei unice, și de la moment la moment al aderării: cine în care eurozonă s-a integrat: cea de dinainte, sau cea de după criză?

Dan Bădin – partner Deloitte România – aduce o colecție de efecte ale aderării la zona euro, din Slovacia, Slovenia, țările baltice, Austria – cu avantajele (pentru cine-și permite să ajungă acolo – avantaje pe termen lung) și dezavantajele (pentru cine-și permite costurile post-aderare) adoptării monedei unice:

Primul ”an de euro” în indicatori și cifre – de la inflația la evoluția vânzărilor în magazine, de la scăderea cifgrei de afaceri a IMM-urilor la creșterea preferinței pentru produsele străine, creșterea investițiilor sau scăderea exporturilor pe fondul scăderii competitivității – pe fiecare țară est-europeană și pe fiecare moment al aderării. Și motivele specifice pentru cele două economii care ezită și amână: Cehia și Polonia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Tabelele sintetizează totul – inclusiv cum ar trebui pregătită societatea pentru un pas atât de mare.

Descărcați AICI prezentarea lui Dan Bădin.

Urmăriți mai jos înregistrarea video integrală a conferinței :

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Nu este un plan ambitios, este un plan idiot si tampit. Cum sa adere Romania la zona euro ? Azi Romania: -nu are autostrazi si sosele, -nu are cai ferate, -nu are un sistem administrativ regional compatibil cu celelalte tari din UE, -nu are un sistem bancar profesionist, -nu are o economie performanta, -nu mai avem resursele naturale proprii, -salariul minim net nu este nici macar de 300 de euro si pensia minima neta nu este nici macar de 200 de euro, -nu are o lege a salarizarii unitare, -nu are strategii de dezvoltare multianuale viabile si aplicabile si am putea continua cu ce nu are Romania pentru a intra in „euroland”. Ce are Romania din plin sunt: hoti, de la conducerea Romaniei si pana pe ultima ulita din Romania, camatari si traficanti de valuta incepand de la conducerea BNR la orice institutie financiara (banca, ifn, asigurare) pana la orice colt de strada, nonvalori promovate in mod imbecil, mincinosi, parveniti, curve, saraci si saraciti care saracesc in continuare si …..o UNIUNE EUROPEANA, care numai UNIUNE nu e. Asa ca, sa lasam bla-bla-urile si sa na apucam de lucru bine si frumos, iar cu euro s-o lasam mai spre 2030-2035.

  2. Euro inseamna competivitate economica . Disparitia devalorizarii (controlate) a monedei nationale a creat grave probleme . Vezi Grecia sau Italia . Cresteri de datorie publica pina la niveluri imposibil de rambursat(nici macar in parte) . Ambele tari se imprumuta pentru a plati dobanda averenta . Din acest punct de vedere , Romania nu e mai prejos . Se imprumuta in 2014 cu 12.493.200.000 lei noi si din care plateste la datoria publica o dobanda de 10.199.200.000 lei (noi, RON) .
    Deci , indiferent cum privim problema , o tara care cu o moneda nationala nu reuseste ACUM sa plateasca nici macar dobinda la datoria publica (face noi imprumuturi) va avea groase probleme cind va adopta moneda unica .
    Oricum romanii nu vor niciodata sa invete din experienta altora , prefera sa deie singuri cu capul de prag . 🙁

    1. Disparitia devalorizarii monedei nationale nu a creat grave probleme, cum sustineti dvs, ci a inlaturat doar presul sub care puteau fi ascunse „gravele probleme”. Dar aveti dreptate cand faceti referinta la competitivitate legat de euro. Euro nu poate exista fara o lupta continua pentru cresterea competitivitatii nationale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Nu este un plan ambitios, este un plan idiot si tampit. Cum sa adere Romania la zona euro ? Azi Romania: -nu are autostrazi si sosele, -nu are cai ferate, -nu are un sistem administrativ regional compatibil cu celelalte tari din UE, -nu are un sistem bancar profesionist, -nu are o economie performanta, -nu mai avem resursele naturale proprii, -salariul minim net nu este nici macar de 300 de euro si pensia minima neta nu este nici macar de 200 de euro, -nu are o lege a salarizarii unitare, -nu are strategii de dezvoltare multianuale viabile si aplicabile si am putea continua cu ce nu are Romania pentru a intra in „euroland”. Ce are Romania din plin sunt: hoti, de la conducerea Romaniei si pana pe ultima ulita din Romania, camatari si traficanti de valuta incepand de la conducerea BNR la orice institutie financiara (banca, ifn, asigurare) pana la orice colt de strada, nonvalori promovate in mod imbecil, mincinosi, parveniti, curve, saraci si saraciti care saracesc in continuare si …..o UNIUNE EUROPEANA, care numai UNIUNE nu e. Asa ca, sa lasam bla-bla-urile si sa na apucam de lucru bine si frumos, iar cu euro s-o lasam mai spre 2030-2035.

  2. Euro inseamna competivitate economica . Disparitia devalorizarii (controlate) a monedei nationale a creat grave probleme . Vezi Grecia sau Italia . Cresteri de datorie publica pina la niveluri imposibil de rambursat(nici macar in parte) . Ambele tari se imprumuta pentru a plati dobanda averenta . Din acest punct de vedere , Romania nu e mai prejos . Se imprumuta in 2014 cu 12.493.200.000 lei noi si din care plateste la datoria publica o dobanda de 10.199.200.000 lei (noi, RON) .
    Deci , indiferent cum privim problema , o tara care cu o moneda nationala nu reuseste ACUM sa plateasca nici macar dobinda la datoria publica (face noi imprumuturi) va avea groase probleme cind va adopta moneda unica .
    Oricum romanii nu vor niciodata sa invete din experienta altora , prefera sa deie singuri cu capul de prag . 🙁

    1. Disparitia devalorizarii monedei nationale nu a creat grave probleme, cum sustineti dvs, ci a inlaturat doar presul sub care puteau fi ascunse „gravele probleme”. Dar aveti dreptate cand faceti referinta la competitivitate legat de euro. Euro nu poate exista fara o lupta continua pentru cresterea competitivitatii nationale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: