fbpx
miercuri

27 octombrie, 2021

Aderare la Euro

Termenii și necunoscutele ecuației spre elita monetară europeană

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

9 aprilie, 2014

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în vedere situația instabilă din Ucraina, a declarat Daniel Dăianu miercuri, la o conferință organizată de Coface și Mediafax.

Prezent la aceeași conferință, Valentin Lazea s-a arătat sceptic că România ar putea adera la euro în următorii 10 ani, timp minim necesar pentru ca PIB-ul să ajungă la 60% din media PIB-ului din eurozonă.

Zona euro are o relevanţă geopolitică sporită în contextul crizei din Ucraina, iar procesul de aderare ar trebui grăbit, fiind o alegere strategică în termeni geopolitici, în condiţiile în care există riscuri şi costuri suplimentare pentru statele din regiune, apreciază Daniel Dăianu.


„Cred că dacă nu ai o economie puternică, zona euro te sufocă. În opinia mea, zona euro are mai multă relevanţă geopolitică în momentul de faţă şi vedem acum un motiv suplimentar de a grăbi procesul de aderare la zona euro”, a declarat miercuri Daniel Dăianu, prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară la „Conferinţa de Risc de Ţară 2014” organizată de Coface şi Mediafax.

Dabiel Dăianu consideră că situaţia din Ucraina ar putea genera o „erodare” cu 0,2-0,3 puncte procentuale a creşterii economice anticipate pentru statele din Europa Centrală şi de Est în acest an, pe fondul costului incertitudinii, proximităţii geografice sau relocării resurselor.

„Este costul incertitudinii, problema proximităţii economice, unii vor sta pe gânduri dacă să facă unele investiţii. Vorbim de realocarea resurselor, poate trebuie să alocăm mai mult pentru apărare, nu numai într-o ţară, ci în toată zona. Este problema securităţii aprovizionării, pentru că aprovizionarea în orice ţară are un cost”, a argumentat Daniel Dăianu.

FMI avertizează în raportul World Economic Outlook, publicat marţi, că redresarea economică din Europa Emergentă va încetini uşor în acest an, iar o nouă escaladare a situaţiei din Ucraina poate avea efecte negative semnificative în regiune.


Instituţia include în categoria Europa Emergentă şapte ţări membre ale Uniunii Europene, respectiv Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Croaţia, precum şi două state din afara UE, şi anume Turcia şi Serbia.

Totodată, el spune că România şi Bulgaria ar trebui să adere la spaţiul Schengen şi să-şi întărească economiile.

În ceea ce priveşte moneda euro, Daniel Dăianu apreciază că este prea puternică la o paritate de 1,37 dolari/euro, în contextul în care zona euro are surplus de cont curent.

„E un avantaj când ai un curs flotant, că te poţi ajusta, unele ţări se plâng că nu au curs flotant. Dar este nivelul euro o problemă? După părerea mea, este o problemă pentru că noi trebuie să judecăm problemele zonei euro şi ale Uniunii Europene nu prin prisma unei economii, cum este cea germană, euro este prea puternic pentru că la nivelul zonei euro un surplus mare de cont curent şi trebuie să ne gândim la nivelul politicilor dacă este înţelept să ai aşa”, a mai spus Daniel Dăianu.

Valentin Lazea: Ca să adere la euro peste zece ani România ar trebui să aibă un ritm de creștere anual al PIB de 3,5%

România are nevoie de minim 10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB pe locuitor de 60% din media europeană şi, astfel, să fie primită în zona euro, a declarat miercuri Valentin Lazea, economistul şef al BNR, la aceeași conferință.

„La sfârşitul anului trecut PIB/locuitor în România era de 50% din media europeană, în timp ce ţările cele mai sărace care au fost primite în zona euro, Estonia şi Letonia aveau un PIB/locuitor de 66%, respectiv 60% din media europeană. Ipoteza pe care o fac eu este că este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat cu un PIB/locuintor sub media europeană pentru că acest lucru ar crea probleme atât statului cât şi zonei. Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, ar trebui ca România să crească timp ce nouă-zece ani cu 2% mai mult decât media europeană. Asta înseamnă că atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an”, a spus Valentin Lazea.

El a menţionat că declaraţiile sunt făcute în nume personal şi nu în calitate de reprezentat al BNR.

În opinia sa, PIB-ul potenţial al României în condiţiile actuale, aşa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forţă de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.

„PIB-ul efectiv poate varia cu +/- 1% faţă de PIB potenţial, în funcţie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creştere a PIB peste potenţial. Pentru o creştere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potenţeze cei trei factori de producţie menţionaţi (capital, forţă de muncă, productivitatea, n.r.)”, a completat Valentin Lazea.

Datele prezentate de Lazea arată că înainte de criză România avea un potenţial de creştere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, involuţie determinată pe de o parte din cauza reducerii semnificative a investiţiilor străine directe, a scăderii numărului populaţiei aptă de lucru, precum şi evoluţiei modeste a productivităţii.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

„Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiţii medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 faţă de 2004-2008, pierdere acoperită parţial prin fondurile europene. Forţa de muncă s-a diminiuat semnificativ în acelaşi interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani, consecinţă a scăderii natalităţii după Revoluţie. Nici la factorul productivitatea factorilor – energointensitate, plăţi electronice, calitatea învăţământului – România nu stă mai bine”, a explicat Valentin Lazea.

Ca răspuns la toate aceste elemente care ar stimula creşterea economică, Valentin Lazea susţine necesitatea îmbunătăţirii gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru a compensa intrările reduse se investiţii străine directe, stimularea rămânerii în cadrul forţei de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile şi dornice să muncească, dar şi investiţiile în învăţământ.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...