Procedura de admitere, sau nu, a României, ca Observator Fondator la Consorțiul European pentru Infrastructura de Cercetare “Extreme Light Infrastructure” – ELI-ERIC, a demarat și o adevărată ofensivă diplomatică se desfășoară în acest moment pentru obținerea poziției și repararea imaginii României în rândul comunității științifice europene din domeniu.
Dacă va reuși să fie admisă ca Observator Fondator, România ar putea spera ca, în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE, să obțină statutul de Membru Gazdă în 2023.
„Urmează ca la sfârșitul săptămânii viitoare, probabil, să fie un vot în comitetul Consorțiului și sper la un vot pozitiv. A fost un dosar blocat doi ani de zile, acum am lucrat în echipă cu Președinția României, Guvernul și miercuri domnul Sorin Costreie, consilier de stat în guvernul României, a avut o intervenție foarte bună în comitetul consorțiului, care ne duc e un pas înainte în acest proiect”, a declarat ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, citat într-un comunicat al Ministerului Cercetării.
Procedura va dura 10 – 14 zile, a declarat pentru cursdeguvernare.ro secretarul de stat pentru Cercetare Dragoș Ciuparu. „Înainte de vot”, a explicat acesta, „există o perioadă în care să se clarifice poziția statelor aplicante care vor decide asupra cererii României”. „Trebuie să existe un acord politic al celor care au aderat”.
ELI-ERIC este etapa ulterioră dezvoltării infrastructurii proiectului laserului european, proiect demarat în 2011, pe trei piloni – România, Cehia și Ungaria, unde s-au construit infrastructurile acestui proiect de cercetare paneuropean, și administrează cotizațiile membrilor.
Din cauza întârzierilor în finalizarea facilităților de la Eli-NP ( Măgurele) și, mai ales, a neînțelegilor cu o serie de parteneri, Cehia și Ungaria au decis să demareze constituirea Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) fără România. Nici Ungaria și nici Cehia nu și-au finalizat proiectele 100%, dar sunt mult mai înaintate.
Refuzat categoric ca Membru Gazdă, statului român i s-au oferit două variante:
- de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă)
sau
- de a participa prin intermediul ELI-NP – ca Partener Strategic – în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC.
În urma analizelor efectuate în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, s-a optat pentru statutul de Observator Fondator, care presupune lipsa dreptului la vot, dar numirea a până la doi reprezentanți care să participe la Adunarea Generală și la Comitetul Administrativ și Financiar.
„Nu participăm la decizie și România nu plătește cotizații, astfel încât investițiile pentru întreținerea și funcționarea infrastructurii vor fi făcute de guvern direct către ELI-NP, din banii statului român (între 30 – 35 milioane de euro, anual – n.red.). Pe de altă parte, nici ceilalți nu vor nu vor da bani către ELI-NP, iar noi nu participăm la decizie”, a explicat profesorul Dragoș Ciuparu. „Funcționăm împreună, dar ne administrăm separat”, a adăugat acesta.
În afară de România, statut de observator mai au Germania și Bulgaria.
Pierderile ar fi uriașe pentru proiectul ELI-NP, în afara pierderii marilor contributori la finanțarea laserului european – Franța, Italia, Germania. Pe termen lung, pe lângă deficitul de imagine, se pot pierde colaborările științifice, ceea ce va diminua potențialul de cercetare.
Iar o întârziere prelungită a finalizării infrastructurii, ar putea să echivaleze cu depășirea de către alte țări a performanțelor propuse pentru ELI-NP.
(Citiți și: „România s-ar mulțumi să devină măcar Observator Fondator, fără drept de vot, în etapa a II-a a proiectului laserului european de la Măgurele„)
Stadiul actual al celui mai mare proiect de cercetare din România, ELI-NP:
- Acum, la ELI-NP funcționează doar brațul de 100 TW (1 teraWatt = 1012 Watts).
- Cu întârziere de câțiva ani, se așteaptă autorizarea CNCAN pentru brațul de 1 PW (1 petaWatt = 1015Watts) și s-a depus cererea pentru brațul de 10 PW.
- Urmează a fi puse în funcțiune celelalte două componente: sistemul “Gamma”, sursa de fotoni gamma pentru aplicațiile de fizică nucleară și ansamblurile experimentale dedicate experimentelor specifice.
Aceste întârzieri importante au făcut, printre altele, ca România să nu finalizeze la termen proiectul și să fie eliminată din etapa a doua a proiectului european al laserului (ELI-ERIC).
Conform secretarului de stat Dragoș Ciuparu, acum câteva luni, la ELI-NP existau peste 70 de scrisori de interes venite din toată lumea (nu doar din Europa, ci și din SUA, Japonia etc.) pentru utilizarea facilităților experimentale de la ELI-NP. La puteri mai mari de 100 TW nu se pot face încă experimente.
„S-au făcut deja niște experimente de măsurători de confirmare pragului de radiație a pragului pe care-l anticipau la 1 PW”, a mai declarat Dragoș Ciuparu. „Aici avem niște experiență, datorită CETAL-ului”, Centrului de Tehnologii Avansate cu Laser – CETAL, facilitate dezvoltată de Institutul Național de cercetare-dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor (INFLPR).
