Chavez s-a operat de cancer. Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a dezvăluit, în primul său discurs după ce a plecat în Cuba pentru tratament, că a suferit o intervenţie chirurgicală pentru înlăturarea unei tumori canceroase. Speculaţiile referitoate la sănătatea sa s-au înmulţit de când Chavez a părăsit Venezuela, acum trei săptămâni, pentru ceea ce oficialii au numit „o operaţie pentru un abces abdominal”. Chavez spune că a fost hotărât să câştige bătălia cu boala şi acum este pe calea spre recuperare completă. Din cauza absenţei sale, Venezuela a fost nevoită să amâne o reuniune regională, miercuri. Arătând mult mai slab decât ultima oară când s-a adresat naţiunii, Chavez a confirmat ceea ce mulţi suspectau deja – problemele sale de sănătate sunt mult mai serioase decât s-a bănuit la început. Preşedintele a recunoscut că a făcut „greşeala fundamentală” de a nu avea grijă de el însuşi, dar a precizat că acum se simte mult mai bine. (BBC News)
Grecia a aprobat austeritatea. Parlamentarii greci au adoptat, joi, cu 155 voturi pentru şi 136 împotrivă, legea de implementare a planului de austeritate adoptat miercuri, menit a aduce la bugetul ţării 28 de miliarde de euro, până în 2015. Datorită aprobării acestor noi măsuri de austeritate, Grecia a evitat, deocamdată, falimentul, urmând să primească ultima tranşă de 12 miliarde de euro din împrumutul de 110 miliarde acordat de UE, BCE şi FMI. Germania şi Franţa au anunţat că băncile lor vor susţine refinanţarea creditelor Greciei, pe o perioadă de 30 de ani. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a salutat rezultatul votului din Legislativul elen, apreciind că acesta va deschide calea către acordarea unui nou împrumut Greciei, de circa 110 de miliarde de euro. “Acesta a fost al doilea pas, cel decisiv, pentru acordarea unui noi pachet de ajutorare. În circumstanţe foarte dificile, a fost un act de responsabilitate naţională”, a spus Van Rompuy, într-o declaraţie comună cu preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. (The Guardian)
Germania a votat pentru închiderea tuturor reactoarelor nucleare până în 2022. Este prima ţară mare, industrializată, care refuză complet tehnlogia nucleară, după dezastrul de la Fukushima, din Japonia. A patra naţiune industrializată a lumii va avea doar energie regenerabilă, punând o presiune foarte mare pe dezvoltarea infrastructurii. În timp ce alte naţiuni, precum britanicii şi francezii, plănuiesc să construiască mai multe reactoare, Germania a decis să folosească doar energia eoliană şi solară, pentru a-şi asigura necesarul de electricitate şi pentru a-şi îndeplini scopurile legate de schimbările climatice. Hotărârea a venit după criza nucleară din Japonia şi demonstraţii masive pe străzile din Germania contra energiei nucleare. Angela Merkel a fost nevoită să se răzgândească în această problemă, pentru a păstra sprijinul public şi politic, după ce anterior declarase că tehnologia nucleară germană este sigură. Germania obţine 23% din energia sa electrică din cele 17 reactoare nucleare, care funcţionează în prezent la capacitate maximă. (The Telegraph)
Partidul Comunist Chinez aniversează 90 de ani. Spectacolele şi programele de televiziune pregătite pentru a marca această sărbătoare au început deja. Un film epic patriotic în care joacă multe dintre vedetele chineze a fost lansat pe piaţă cu această ocazie. O ceremonie specială la Casa Poporului din Beijing va fi organizată în prezenţa liderilor ţării. PCC are peste 80 de milioane de membri, fiind cel mai mare partid politic din lume. Înfiinţat în iulie 1921, în Shanghai, de un grup mic de intelectuali, a preluat puterea în 1949, după ce a învins Partidul Naţionalist, după un lung război civil. În timpul regimului condus de primul lider comunist, Mao Zedong, China a început Marele Pas Înainte, în 1958, o campanie pentru creşterea producţiei industriale, în timpul căreia milioane de oameni au murit de foame. Multe alte milioane de chinezi se estimează că au murit în timpul Revoluţiei Culturale, o cruciadă lansată în 1966, pentru “purificarea” PCC. Succesorul lui Mao, în 1967, Deng Xiaoping, a introdus, însă, reforme economice de piaţă, ceea ce a ajutat China să devină una dintre cele mai mari economii ale lumii. (BBC News)
NATO nu va interveni militar în Siria. Liderii Alianţei au declarat că proiectul de rezoluţie ONU propus de francezi şi britanici, referitor la Siria, în care este condamnată violenţa din ţară, dar mult mai blând decât cea privitoare la Libia, care autoriza intervenţia militară, nu are suficienţi susţinători pentru a fi supusă la vot. De asemenea, NATO nu consideră, la fel ca Franţa, că Bashar al-Assad ar trebui să părăsească puterea. “Dacă vom arăta unitate internaţională când vom pune presiune asupra Siriei, trebuie să vedem cum vom formula acest lucru”, spune ministrul britanic de externe William Hague. “Politica externă nu se conduce ca un buncăr, unde nu comunicăm cu oamenii cu care nu suntem de acord. Noi avem încă relaţii diplomatice cu Siria”, a adăugat el. Secretarul general al NATO, Anders Rasmussen, a apărat şi el misiunea NATO în Libia, contra acuzaţiilor că aceasta ar fi încălcat prevederile rezoluţiei 1973 a ONU de protejare a civililor. Rasmussen spune că nu s-ar fi încălcat aceste prevederi şi respinge posibilitatea unei intervenţii terestre în Libia, precizând că operaţiunile vor continua până când Gaddafi va părăsi puterea, aceasta fiind singura garanţie pentru o tranziţie paşnică în ţară. (EUObserver)
Îndoieli privind credibilitatea cameristei în cazul Strauss-Kahn. Procurorii americani au început să se teamă de anumite dezvăluiri şi să-şi pună semne de întrebare în legătură cu credibilitatea cameristei de la New York, care-l acuză pe fostul şef al FMI de viol şi agresiune sexuală. O persoană familiară cu cazul a declarat, sub protecţia anonimatului, că procurorii au suspiciuni legate de această femeie, dar nu a precizat care sunt acestea. Un alt oficial din sistemul judiciar american, care nu este însă autorizat să vorbească public despre acest caz, a declarat că problema nu este neapărat cea a violului în sine, cât a întrebărilor neliniştitioare privind trecutul victimei, care ar putea să-i pună sub semnul întrebării credibilitatea, în boxa martorilor. Poliţia din New York, care investighează cazul, a refuzat să facă orice comentariu pe această temă. Avocatul femeii nu a răspuns la telefoanele jurnaliştilor, problema rămâne deocamdtaă un mister. (The Washington Post)
Urmărește-ne pe Google News
