UE a aprobat un nou împrumut pentru Grecia. Liderii europeni au căzut de acord, joi noaptea, să acorde un nou împrumut Greciei, de 120 miliarde de euro, pentru a ajuta ţara să iasă din criza datoriilor publice. Acordarea fondurilor depinde însă de aprobarea pachetului de măsuri de asuteritate de către Parlamentul de la Atena, săptămâna viitoare. Marea Britanie nu va participa la acest efort finaniciar, povara urmând să cadă pe umerii ţărilor din zona euro, după ce premierul britanic David Cameron a susţinut că este reponsabilitatea celor 16 ţări ce folosesc moneda unică europeană.Summitul european de la Bruxelles trebuia să se concentreze pe economia europeană, politica de imigraţie şi revoltele din Orientul Mijlociu, dar atenţia a fost distrasă de situaţia Greciei, care ar putea afecta şi economia altor ţări europene. Programul propus de guvernul elen privind strângerea la buget a 28 de miliarde de euro din creşteri de taxe şi privatizări, în următorii 5 ani, trebuie adoptat urgent de autorităţi, dacă doresc să primească ajutorul UE şi FMI. De data aceasta, banii vor proveni atât din surse publice, cât şi private. (The Guardian)
Activiştii egipteni ameninţă cu noi proteste de masă la Cairo. Activiştii susţin că un million de oameni ar putea ieşi în stradă, în Piaţa Tahir, din central capitalei, în 8 iulie, dacă generalii armatei, aflaţi la putere, vor abandona planul actual către democraţie. Într-o dezbatere aprinsă, care aproape a degenerat într-un război între islamişti şi forţele politice seculare, 40 de mişcări liberale şi de stânga şi-au unit forţele, pentru a cere anularea organizării alegerilor în luna septembrie. Susţinătorii actualului program de tranziţie post-Mubarak se tem că alegerile din septembrie, organizate sub versiunea amendată a actualei Constituţii egiptene ar permite Parlamentului să scrie o nouă variantă a Constituţiei şi ar aduce la putere Frăţia Musulmană şi alte grupări religioase, care ar obţine mai multe voturi. Islamiştii au reacţionat cu furie la Campania “Constituţia pe primul loc”, susţinând că aceasta contrazice rezultatele referendumului din martie, în care 77% din populaţie susţinea amendamentele constituţionale şi ideea că alegerile parlamentare ar trebui să preceadă modificarea Constituţiei. (The Guardian)
Generalii americani critică decizia de retragere din Afganistan. Liderii militari americani s-au distanţat de preşedintele Barack Obama, care a decis retragerea a 33.000 de militari din Afganuistanpână anul viitor în septembrie, considerând palnul prea rapid şi prea riscant. Generalul David Petraues, comandantul trupelor NATO din Afganistan, le-a spus senatorilor că decizia luată de Casa Albă a fost mai “agresivă” în termenii retragerii decât au recomandat ei. Amiralul Mike Mullen, şeful Statului Major Interarme şi cel mai înalt în rang dintre comandanţii americani, a folosit audierea din faţa Comisiei pentru forţele armate din Camera Reprezentanţilor pentru a dezvălui diferenţa de opinii între Obama şi ofiţerii superiori care se ocupă de eliminarea talibanilor din Afganistan. “Decizia preşedintelui presupune mai multe riscuri decât am fi fost noi pregătiţi să ne asumăm”, a spus Mullen. Generalul Petraeus a susţinut că recomandase încă doi ani de luptă în Afganistan cu întregul efectiv al trupelor americane în teren. O treime din aceste trupe se vor întoarce, însă, acasă până în toamna anului viitor. (The Telegraph)
Tensiuni la graniţa turco-siriană. Tensiunile au crescut în nordul Siriei, după ce forţele preşedintelui Bashar al-Assad au sosit la graniţa cu Turcia, foarte aproape de trupele din aceatsă ţară, care îi protejează pe refugiaţii ce i-au trecut frontier. Militarii sirieni s-au apropiat de vecinii d ela nord, existând pericolul în orice moment de începere a unor sotilităţi, sute de civili părăsindu-şi déjà casele pentru a se refugia în Turcia, de teama unui conflict. Trupele siriene, însoţite de tancuri se află în satul Khirbet al-Jouz, la mai puţin de un km distanţă. “Am fost nevoit să fug din satul meu pentru că mă temeam pentru viaţa mea”, a declarat un activist care a trecut graniţa în Turcia şi a adăugat că sirienii se află foarte aproape acum de tabăra de refugiaţi. Evenimentele s-au precipitat după ce UE a decis să aplice noi sancţiuni contra guvernului condus de al-Assad. În cea de-a 100-a zi de revolte din Siria, Bruxellesul a decis să ia mpsuri pentru a răspunde la gravitatea situaţiei din Siria. (The Independent)
Negocieri secrete în Libia pentru răsturnarea lui Gaddafi de la putere. Liderii rebelilor din estul Libiei sunt în contact direct cu o reţea secretă de opozanţi ai regimului lui Gaddafi din Tripoli. Câţiva membri ai Consiului Naţional de Tranziţie din Benghazi au dezvăluit că se poartă negocieri secrete pentru a pregăti căderea regimului libian. Discuţiile se poartă pe internet, prin intermdiul Skype şi pe telefoane prin satelit. Rebelii vor să măsoare impactul pe care l-au avut raidurile NATO şi lipsurile material de zi cu zi asupra populaţiei din Tripoli. În al doilea rând, rebelii încearcă să implice opoziţia secretă din Tripoli în strategia lor pentur alungarea colonelului Gaddafi de la putere. Cei “Cinci de la Tripoli” sunt membri ai Consiliului de Trabnziţie şi, din sediul lor de campanile de la Benghazi, intră în contact în fiecare noapte cu peste 100 de personae din Tripoli. (BBC News)
Partidul unic din China a ajuns la 80 de milioane de membri. Partidul Comunist Chinez, cel mai mare din lume, a anunţat că a ajuns la un record în ce priveşte numărul de membri – 80 de milioane de oameni anul trecut. Numărul membrilor de partid a ajuns, în 2010, la 80,27 milioane de persoane, în creştere cu 2 milioane faţă de 2009, a spus viceministrul Wang Qinfeng. Numărul membrilor de partid este aproape echivalent cu întreaga populaţie a Germaniei. Să fii membru de partid este echivalent în China cu obţinerea unor favoruri şi acces direct la clasa conducătoare, cu beneficii în asistenţă de sănătate şi pensii, ca şi oportunităţi în carieră. Wang a afirmat că 21 de milioane de oameni au dorit să adere la PC în 2010, dar numai 14% ar fi fost acceptaţi. Cei care doresc să se înscrie au nevoie de recomandări din partea actualilor membri, plus o adeverinţă de “bună purtare” şi loialitate faţă de partid, eliberată de la locul de muncă. (The Washington Post)
Urmărește-ne pe Google News
