Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere este neconstituțională, în ansamblul său, a decis marți CCR, admițând o sesizare a USR. Curtea consideră că prelungirea cu trei ani a licențelor actuale și atribuirea a noi servicii de transport rutier de persoane doar pe rutele unde nu există licențe „restricţionează și chiar înlătură concurenţa pe această piaţă relevantă”.
De asemenea, precizează Curtea, lipsa unor criterii tehnice și de calitate a mijloacelor de transport (precum respectarea normelor de poluare sau de siguranță în trafic) afectează consumatorii.
„Băieții deștepți” din transportul interjudețean – legea apără „interesele mafiei protejate politic”, au acuzat USR și Forța Dreptei
Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au atacat la CCR legea pe motiv că amână, din nou, liberalizarea reală a transportului rutier de persoane, pentru a fi apărate „interesele mafiei protejate politic”.
Ei au invocat cinci încălcări ale prevederilor constituţionale, printre care încălcarea principiului libertăţii economice, încălcarea principiului egalităţii în drepturi şi încălcarea obligaţiei statului de protecţie a libertăţii comerţului şi a concurenţei loiale.
„De peste 10 ani, PSD şi PNL au tot prelungit programul de transport şi licenţele ‘băieţilor deştepţi’ care oferă românilor autobuze vechi, poluante, adevărate sicrie pe roţi. Ultima prelungire, dată în 2019 de Ministerul Transporturilor condus de Răzvan Cuc de la PSD, a fost desfiinţată de Consiliul Concurenţei în 2021. Atunci, Consiliul Concurenţei a stabilit şi paşii concreţi pe care trebuia să îi facă Ministerul Transporturilor pentru a deschide complet piaţa, cu interdicţie fermă ca programul de transport să fie prelungit după data de 30 iunie 2023”, au explicat reprezentanţii USR şi Forţa Dreptei.
CCR: Legea conduce la un monopol sui-generis în favoarea operatorilor actuali
Prin legea atacată la CCR, guvernanții au prleungit cu șase luni și apoi încă trei ani valabilitatea actualelor licențe ale operatorilor de transport de persoane pe rute inetrjudețene.
CCR explică într-un comunicat că „prelungirea nejustificată a valabilităţii licenţelor de traseu/autorizațiilor de transport la nivel interjudețean conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea operatorilor existenţi pe piaţă şi interzicerea accesului altor operatori care ar fi putut să efectueze aceste servicii în condiţii economice şi de calitate superioare”.
Alte observații importante ale CCR – reglementarea afectează nu doar concurența, ci și calitatea vieții românilor, clienți sau nu
- Legea exclude posibilitatea ca alți operatori de transport care nu aveau licențe de traseu valabile la data de 30 iunie 2023, să solicite autorizații de transport național de persoane pentru servicii regulate interjudețene pentru orice traseu interjudețean, în condițiile legii criticate.
- Fiind vorba de o piață reglementată, în care concurența se manifestă doar la momentul atribuirii curselor, prelungirea duratei programului de transport interjudețean prin măsuri neconcurențiale conduce, automat, la lipsa concurenței, blocând în mod nejustificat accesul pe piață al potențialilor operatori în domeniu.
- Lipsa unui criteriu de atribuire concurențială a rutelor de traseu, precum criteriul tarifului de călătorie practicat pe traseu/km, care să aibă ponderea cea mai mare atunci când este acordată o exclusivitate pe un traseu, denaturează concurența pe această piață specifică a transporturilor rutiere și conduce la un monopol sui-generis, în favoarea operatorilor actuali care dețin licențe de traseu pentru cursele/traseele respective, ceea ce echivalează cu încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la economia de piață și la obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale.
- Atribuirea serviciilor de transport rutier de persoane, prin servicii regulate, la nivel interjudețean, reglementată prin legea criticată, restricţionează și chiar înlătură concurenţa pe această piaţă relevantă prin stabilirea unor condiţii discriminatorii pentru operatorii care solicită pentru prima dată accesul pentru efectuarea de servicii regulate de transport rutier pe o anumită cursă de pe un traseu interjudețean.
- Curtea a mai reținut că deținătorii actuali de licențe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023 sunt favorizați față de noii operatori și prin prelungirea, inițial până la data de 31 decembrie 2024 și ulterior, pentru o durată maximă de 3 ani, a autorizațiilor de transport, iar în lipsa stabilirii celui mai important criteriu de evaluare, cel al tarifului de călătorie, și a unor criterii tehnice și de calitate a mijloacelor de transport care să permită creșterea calității vieții și asigurarea unui nivel de trai decent (precum respectarea normelor de poluare sau de siguranță în trafic, gradul de confort al autovehiculelor – dotarea cu instalații de aer condiționat, vechimea maximă de 9 ani a autovehicului, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități ori transportul persoanelor aflate în localități izolate, fără acces la infrastructura feroviară etc.), este afectat însuși scopul legitim al Legii concurenței nr.21/1996 constând în protecția finală a consumatorilor, motiv pentru care aceste soluții legislative încalcă principiile constituționale ale egalității în drepturi, concurenței loiale și aduc atingere libertății economice și nivelului de trai, astfel cum sunt prevăzute în Constituție.
(Citește și: România câștigă la CJUE în problema discriminării din Transporturi: se elimină obligativitatea întoarcerii vehiculului la sediu în 8 săptămâni. Transportul internațional ține serviciile României pe plus)
****
Urmărește-ne pe Google News
