Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, propune crearea unui nou fond destinat finanţării parţiale a ajutorului militar furnizat Ucrainei, cu participare voluntară a statelor UE, pentru a ocoli veto-ul Ungariei, care a blocat „Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF), fondul deja existent.
După ce Ucraina a blocat livrările de petrol ale companiei ruse Lukoil către Ungaria şi Slovacia prin conducta Drujba, Ungaria a blocat în luna iulie o tranşă de 6,6 miliarde de euro destinată compensării către statele UE a ajutorului militar oferit Ucrainei prin „Facilitatea Europeană pentru Pace” (EPF).
Facilitatea este un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru furnizarea de ajutor militar Ucrainei în războiul cu Rusia.
Acest fond funcţionează ca o schemă de rambursare a statelor membre ale UE pentru livrările lor de arme şi muniţii către respectivele state terţe. Astfel, statele membre ale UE care furnizează ajutor militar Ucrainei pot cere să le fie rambursate sume aferente acestui ajutor din fondul EPF, finanţat tot de statele UE.
Ungaria a reuşit între timp să deblocheze petrolul care-i este furnizat de Lukoil prin contractarea cantităţilor livrate înaintea transportului acestora prin conducta Drujba. Budapesta menţine însă blocat fondul EFP în condiţiile în care Comisia Europeană, care-l acuză pe premierul ungar eurosceptic Viktor Orban că încalcă statul de drept, menţine la rândul ei suspendate circa două treimi din fondurile europene ce revin Ungariei, din care Bruxellesul a anunţat în plus că va reţine şi o sumă de 200 de milioane de euro în contul unei amenzi impuse Budapestei de justiţia europeană pentru încălcarea politicii europene de azil pentru migranţi.
Viitorul Fond ar fi constituit pe baza unei participări voluntare
Noul fond de compensare financiară parţială a ajutorului militar pentru Ucraina propus de Borrell are la bază ideea participării voluntare a statelor UE, el considerând astfel că Ungaria nu ar avea motive să se opună constituirii lui.
Surse europene, citate de EFE, agenție preluată de Agerpres, au confirmat vineri că şeful diplomaţiei UE le-a transmis propunerea statelor membre, care în prezent o discută, dar nu este aşteptată aprobarea acesteia la reuniunea miniştrilor de externe europeni care va avea loc luni.
Statele UE au avansat în schimb săptămâna aceasta în aprobarea unei contribuţii a blocului comunitar de 35 de miliarde de euro pentru un împrumut destinat Ucrainei şi convenit în cadrul unui plan mai larg al statelor G7 de susţinere a Kievului în războiul cu Rusia.
Împrumutul este garantat cu veniturile produse de activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor impuse Rusiei, dar va fi plătit din fondurile puse la dispoziţie de statele care-l oferă. După un prim vot favorabil al ambasadorilor statelor UE, împrumutul este aşteptat să fie aprobat şi de miniştrii de externe luni, ultimul pas fiind acordul Parlamentului European.
****
Urmărește-ne pe Google News
