Consiliul de Miniștri din Franța a aprobat joi proiectul de buget pentru 2025, care, dacă va fi adoptat de parlamentarii din Adunarea Națională, include o consolidare fără precedent, de 60 de miliarde de euro, din care 40 de miliarde de euro reduceri de cheltuieli și 20 de miliarde de euro venituri suplimentare, transmite Euractiv.
Ministrul Economiei, Antoine Armand, a subliniat clar că o „datorie colosală” — aproape 3,3 trilioane de euro, sau 113% din PIB — apasă asupra finanțelor țării, în timp ce deficitul public este de așteptat să depășească 6% în 2024.
„Trebuie să facem alegeri curajoase acum pentru a evita unele dureroase mai târziu”, a adăugat ministrul francez al Bugetului, Laurent Saint-Martin. „Am o singură linie roșie, să echilibrez conturile publice. Aceasta va fi singura mea busolă”, a adăugat el.
Statul va suporta reduceri de cheltuieli vizând diminuarea deficitului public de la 5% din PIB în 2025 până la 3% până în 2029. O reducere de 21,5 miliarde de euro din cheltuielile statului va fi combinată cu economii de 5 miliarde de euro impuse autorităților locale și cu o reducere de 15 miliarde de euro în cheltuielile pentru protecția socială.
Apărarea, justiția și securitatea nu vor avea bugete tăiate
Excepții notabile includ bugetele ministerelor apărării, interne și justiției, care vor fi păstrate.
În conformitate cu legea de programare militară 2024-2030, bugetul apărării este de așteptat să crească de la 47,23 miliarde de euro în 2024 la 50,5 miliarde de euro în 2025, în timp ce bugetul justiției va rămâne stabil la aproximativ 10 miliarde de euro.
Misiunea „securitate” a Ministerului de Interne, care își propune să „prevină și să combată terorismul și radicalizarea” și să lupte împotriva „tuturor formelor de delincvență,” va beneficia, de asemenea, de o ușoară creștere a finanțării, de la 16,70 miliarde de euro la 17,29 miliarde de euro.
Contribuțiile la UE sunt, de asemenea, de așteptat să crească de la 21,6 miliarde de euro la 23,3 miliarde de euro.
Veniturile statului, rotunjite de taxe suplimentare impuse marilor corporații și francezilor cu venituri mari
Pe partea de venituri, guvernul se bazează pe o contribuție „temporară și excepțională” din partea marilor companii cu o cifră de afaceri anuală de 1 miliard de euro sau mai mult și a gospodăriilor cu un venit anual total de peste 500.000 de euro.
„Deși instrumentul fiscal este necesar pe termen scurt pentru a ne restaura conturile publice, pentru a rămâne credibili în fața partenerilor noștri europeni și pentru a ne păstra modelul social, menținem doctrina noastră continuând o politică bazată pe ofertă și sprijinind ferm activitatea economică”, a spus Armand.
Rămâne de văzut dacă proiectul de buget al lui Barnier pentru 2025 va fi bine primit de parlamentari, deoarece textul va fi examinat de Comisia de Finanțe a Parlamentului începând de miercuri, înainte de a ajunge în plenul Adunării pe 21 octombrie.
Se așteaptă ca opoziția să respingă proiectul de lege, dar Barnier s-ar putea confrunta și cu critici din partea unor deputați din partidul Ensemble pour la République (EPR) al președintelui Emmanuel Macron, după ce fostul prim-ministru Gabriel Attal a recunoscut miercuri că există „unele dezacorduri” cu privire la modul de reducere a deficitelor publice.
„Îngrijorarea pe care am exprimat-o deja este că bugetul care pare să prindă contur nu include suficiente reforme și se bazează prea mult pe taxe, cu riscul de a destabiliza industriile noastre și clasa de mijloc activă”, a spus Attal.
***
Urmărește-ne pe Google News
