Cererea de extrădare a lui Paul de România (foto, centru), a fost respinsă luni, definitiv, de către Curtea de Apel din Malta, care a constatat un „risc real şi personal” de încălcare a drepturilor fundamentale ale acestuia, din cauza condițiilor de detenție din țara naostră.
Prinţul Paul a fost arestat în aprilie pe baza unui mandat european de arestare şi are de executat o pedeapsă de trei ani și patru luni în închisoare în Dosarul restituirii ilegale a Fermei Băneasa.
Instanţa malteză a apreciat că, în cazul executării mandatului european de arestare prezentat de Româmia, există riscul ca Paul-Philippe al României să fie supus unei încălcări a articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale ale UE şi a articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care se referă la condițiile de detenție.
Ministrul Justiției propune o reacţie la nivel diplomatic din partea Guvernului
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a transmis, luni, că această decizie este „revoltătoare”, deoarece se încalcă o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE.
„O decizie revoltătoare precum cea comunicată astăzi este de neacceptat dacă ne gândim la Decizia – cadru JAI în materie de predare şi la interpretările recente ale CJUE în urma cererii de decizie preliminară depusă în luna aprilie de Curtea de Apel Braşov. Decizia instanţei malteze reprezintă o încălcare flagrantă a unei decizii CJUE date expres în cazul fugarului Paul-Philippe al României. (…) În cazul lui Paul-Philippe al României instanţa de fond din Malta decisese în favoarea statului român, dar instanţa de apel a respins predarea fugarului către România. Există o procedură în faţa instanţei constituţionale din Malta pe care o vom urmări în continuare. Reamintesc, Curtea de Apel Braşov a emis Mandatul European de Arestare la 17 decembrie 2020 pentru acest fugar în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu”, spune Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.
Ministrul anunță că va propune o reacţie la nivel diplomatic din partea Guvernului.
„Voi propune premierului României ca Guvernul să reacţioneze la nivel diplomatic la o asemenea încălcare flagrantă a deciziei CJUE. Şi în acest caz, statul român, prin ANP, a depus toate garanţiile solicitate privitoare la condiţiile din penitenciare. CJUE a stabilit că autoritatea de executare a MEA nu poate aplica un standard de protecţie a drepturilor fundamentale mai ridicat decât cel care rezultă din dreptul Uniunii şi din Cartă. România, prin ANP, a oferit în peste 850 de cazuri, numai în ultimul an, garanţii că închisorile din România sunt la standardele impuse de dreptul Uniunii”, mai spune Alina Gorghiu, citată în comunicat.
(Citește și: CJUE: Justiţia franceză nu a procedat corect când a refuzat extrădarea lui Paul-Philippe al României)
Refuzurile de extrădare
Prinţul Paul, în vârstă de 77 de ani, a fugit din România în 2020 şi s-a stabilit la Paris, după ce a fost găsit vinovat de restituirea ilegală a unor bunuri imobiliare de lângă Bucureşti, asupra cărora autorităţile au afirmat că şi-a revendicat în mod fals dreptul de proprietate. El a fost condamnat în România la trei ani şi patru luni de închisoare, dar avocaţii săi au susţinut că acuzaţiile penale împotriva sa au fost motivate politic şi că este persecutat politic.
În timp ce locuia la Paris, prinţul Paul a contestat cu succes în faţa instanţelor franceze o cerere similară de extrădare din partea autorităţilor române. (Numai că, la sfârşitul lunii trecute, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit clar că justiţia din Franţa nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României – n.r.)
Solicitarea autorităţilor române ca Malta să îl extrădeze pe prinţ a fost iniţial respinsă de magistratul Leonard Caruana pe motiv că acesta ar suferi o încălcare a drepturilor fundamentale dacă ar fi trimis înapoi în România. Pe lângă evidenţierea condiţiilor „terifiante” din închisorile româneşti, avocaţii săi au susţinut, de asemenea, că prinţul a fost victima unei persecuţii politice. Această decizie a fost anulată apoi în apel, iar cauza a fost trimisă din nou în faţa magistraţilor pentru ca procedurile să înceapă din nou.
Cea de-a doua instanţă, prezidată de magistratul Donatella Frendo Dimech, a confirmat cererea de extrădare şi nu a analizat aspectele legate de drepturile omului, afirmând că Cadrul juridic al Consiliului European exclude o astfel de posibilitate.
Avocaţii prinţului Paul au iniţiat proceduri separate în faţa instanţelor constituţionale, care au condus la o pronunţare istorică. Cei trei judecători care prezidează Curtea Constituţională au declarat că, în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, instanţele cu competenţă penală au „datoria de a decide dacă, pe baza probelor, există un risc real ca predarea persoanei căutate să conducă la tratamente inumane şi degradante”. Judecătorii au subliniat că orice argument contrar „este greşit”. A afirma că instanţele penale nu au competenţa de a se aventura în chestiuni legate de drepturile omului în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare ar duce la „o lipsă de punere în aplicare a legislaţiei europene, inclusiv a Cartei drepturilor omului a UE, ceea ce ar putea avea consecinţe asupra procedurilor”, au spus judecătorii constituţionali.
La pronunţarea hotărârii finale de luni, Curtea de Apel Penală, prezidată de judecătoarea Edwina Grima, a făcut referire la această declaraţie constituţională. Într-o hotărâre de 73 de pagini, aceasta a menţionat vârsta, problemele de sănătate şi statutul special al persoanei solicitate, care este un membru al familiei regale române, recunoscut ca moştenitor legitim al tronului în 2012, după ani de dispute. Acest statut, care este „încă supus controversei”, părea să fie „în centrul condamnării pronunţate” împotriva lui Paul al Romaniei de către Înalta Curte a României, potrivit judecătoarei.
Decizia CJUE în cazul refuzul Franței de a-l înmâna României pe Paul de România
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit la sfârșitul lunii iulie că justiţia din Franţa nu a procedat „corect” în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele lui Paul-Philippe al României, refuzând extrădarea pe motiv că autoritățile române nu găsesc procesul-verbal prin care judecătorii care i-au condamnat pe respectivii fugari au depus jurământul.
”Autoritatea judiciară de executare a unui mandat european de arestare emis în vederea executării unei pedepse nu poate refuza executarea acestui mandat de arestare întemeindu‑se pe motivul că procesul‑verbal de depunere a jurământului unui judecător care a aplicat această pedeapsă nu poate fi găsit sau pe împrejurarea că un alt judecător din cadrul aceluiași complet ar fi depus jurământul numai la numirea sa în calitate de procuror”, se arată în decizia de luni a Curții de Justiție a UE.
Poziția CJUE:
- CJUE a stabilit că refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru. Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere şi motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menţine validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate.
- Totodată, s-a stabilit că decizia Comisiei de Control a fişierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei. Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepţia cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.
- Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluţionat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror, a mai decis CJUE.
- Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului, iar autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condiţiile de detenţie de care a luat la cunoştinţă fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiţii de detenţie decât cel garantat de normele internaţionale, a mai explicat CJUE.
****
Urmărește-ne pe Google News
