Economia românească se bazează pe consumul intern, cu mari diferențe regionale, susținută de o populație care îmbătrânește, expusă riscului de sărăcie, care se confruntă cu un deficit tot mai mare al forței de muncă, și este marcată de deficitele bugetar și comercial, arată o analiză efectuată de Confederația Patronală Concordia.
Documentul (pe care îl puteți descărca AICI) marchează lansarea unei ample inițiative a Confederației Patronale Concordia de a identifica soluții pentru creșterea productivității, complexității și competitivității economiei românești, în contextul provocator al dublei tranziții verzi și digitale.
Analiza explorează principalele tendințe economice și identifică o serie de caracteristici structurale ale economiei românești. Deși PIB-ul României a crescut în ultimii 10 ani de aproape 8 ori și se apropie de 300 de miliarde de euro anual, o serie de factori prezentați în analiză pun în pericol competitivitatea României pe termen mediu și lung.
Creșterea economică bazată în continuare într-o prea mare măsură pe o cerere domestică ridicată pentru bunuri și servicii provenite din import, inovarea scăzută din economie și valoarea adăugată bazată pe resurse primare și produse cu complexitate redusă, distribuția deficitară a creșterii economice în societate, sunt elementele principale care indică faptul că România are nevoie de o nouă abordare pentru a-și maximiza potențialul economic.
Cheltuielile pentru consumul final au contat în 2022 aproximativ 80% din PIB față de media europeană de 73,5% din PIB, ceea ce asigură expansiunea PIB dar accentuează dezechilibrele. Deficitul comercial contribuie negativ la formarea PIB-ului în fiecare an cu peste un punct procentual. Deficitul comercial a crescut în 10 de 3,5 ori, ajungând în 2023 la 34 miliarde de euro.
Tarele economiei românești
- Avantajul competitiv bazat pe forță de muncă ieftină se estompează rapid, costul forței de muncă pentru ultimii 4 ani înregistrând a doua cea mai mare creștere din UE.
- Productivitatea crește, dar decalajul față de economii competitoare rămâne. Valoarea adăugată pe angajat în sectorul industrial în România este la doar 26% din media UE.
- România este în continuare un inovator modest.
- Rata de ocupare este a treia cea mai scăzută din Uniunea Europeană.
- România are cea mai mică pondere de absolvenți de nivel terțiar și a treia cea mai mică rata de angajare a proaspăt absolvenților dintre țările membre UE.
- Numărul locurilor de muncă vacante crește, iar discrepanțele verticale între nivelul de educație al lucrătorilor și cel solicitat de angajatori sunt în creștere.
Deși a înregistrat creștere economică accelerată, țara este clasificată ca inovator emergent în European Innovation Scoreboard (EIS), o clasificare care sugerează, de fapt, o poziție deficitară în raport cu alte state europene. Investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) sunt scăzute, iar o mare parte dintre companii au capacitate de inovare limitată. Exporturile de înaltă tehnologie reprezintă o mică parte din totalul exporturilor, iar România importă o mare parte din valoarea tehnologică.
Toate aceste constrângeri structurale se manifestă într-un context în care economia trebuie să se adapteze și schimbărilor climatice, respectiv țintelor de reducere a emisiilor de carbon, în timp ce noile tehnologii avansează într-un ritm accelerat. Astfel, economia ar trebui să se recalibreze către o valoare adăugată mai mare, cu adoptarea de noi tehnologii, un consum mai redus de resurse primare și mai puține emisii.
Anul viitor, marcat de patru rânduri de alegeri, reprezintă punctul de cotitură în conturarea unei viziuni clare pentru dezvoltarea economică a României. Pentru a veni în sprijinul acestei viziuni, Concordia va continua în perioada următoare realizarea mai multor analize sectoriale, complementare raportului recent lansat, din care să reiasă propuneri concrete și acționabile de politici publice și măsuri pentru creșterea valorii adăugate a economiei românești.
În ciuda creșterii importante a PIB-ului României în ultimele trei decenii, economia și societatea se confruntă cu o serie de probleme care pun în pericol creșterea și bunăstarea pentru următoarele decenii. România are nevoie de o nouă abordare pentru a-și maximiza potențialul economic, mai susțin autorii analizei.
***
