Revoltele din ţările arabe şi problemele economiei globale, discutate la summitul G8. Liderii mondiali se reunesc azi, în staţiunea franceză Deauville, la summitul grupului G8 al ţărilor dezvoltate. Schimbarea influenţei la nivel global către puteri emergente precum India sau China, care nu fac parte din G8, pun sub semnul întrebării relevanţa acestei organizaţii. Dar analiştii spun că evenimente recente, precum revoltele din lumea arabă şi criza nucleară din Japonia, au oferit grupului o nouă semnificaţie. Economia globală şi schimbările climatice, precum şi reguli ce ar trebui impuse internetului se află pe agenda discuţiilor. Preşedintele SUA Barack Obama va participa la reuniune, după ce îşi va încheia vizita de stat de trei zile în Marea Britanie, după care va pleca spre Polonia. (BBC News)
Christine Lagarde şi-a anunţat candidatura pentru şefia FMI. Ministrul de finanţe francez a fost prima favorită la ocuparea acestei funcţii, după anunţarea demisiei lui Dominique Strauss-Kahn, săptămâna trecută. Lagarde este susţinută de multe ţări din Europa, dar statele emergente consideră că tradiţia numirii şefului FMI exclusiv din Europa este “învechită”. Toţi cei 10 directori ai FMI, de la crearea organizaţiei până acum, au fost europeni. “Dacă voi fi aleasă în acest post, voi oferi Fondului Monetar întreaga mea experienţă, ca avocat, director de întreprindere, ministru şi femeie”, a spus Lagarde, într-o conferinţă de presă, la Paris. (BBC News)
Franţa se confruntă cu un nou scandal sexual. Un ministru francez este acuzat de două foste menjere că le-ar fi hărţuit sexual, între 2007-2010, sub pretexul practicării reflexologiei. Ele au depus plângere la poliţie contra lui Georges Tron, ministrul pentru serviciul public, iar procurorii au început o anchetă prelminară privind acuzaţiile de viol şi agresiune sexuală. Cele două femei spun că au fost încurajate să facă acest gest, după arestarea fostului şef al FMI, la New York, sub acuzaţia de tentativă de viol şi agresiune sexuală asupra unei cameriste. Arestarea lui Strauss-Kahn a fost primită în Franţa cu şoc şi neîncredere, fostul şef al FMI fiind supranumit“Marele seducător”. Totodată, însă, evenimentul a fost o ocazie de a dezbate refuzul presei franceze de a publica acuzaţii de hărţuire sexuală contra politicienilor, vedetelor sau figurilor politice. (The Guardian)
Egiptul va deschide permanent graniţele cu Fâşia Gaza. Revoltele din lumea arabă ar putea remodela conflictul israeliano-palestinian. Liderii militari interimari ai Egiptului, care au instrumentat implementarea blocadei, la ordinele fostului preşedinte Hosni Mubarak, par a răspunde vocilor ce doresc ca Egiptul să susţină cauza palestinienilor. Punctul de frontieră Rafah este singura intrare oficială în Fâşia Gaza, din afara Israelului. În Fâşia Gaza, pe o suprafaţă doar de două ori mai mare decât a oraşului Washington locuiesc circa 1,5 milioane de palestinieni. Deschiderea graniţelor va uşura blocada impusă de Israel şi sprijinită de Egipt, după ce mişcarea islamistă Hamas a preluat controlul teritoriului, în 2007. Israelul se teme, însă, că gestul egiptenilor ar putea facilita traficul cu arme de către grupurile susţinute de Iran. (The Washington Post)
Europarlamentarii au aprobat în comisia de agricultură limitarea subvenţiilor pentru fermieri. Europarlamentarii din comisia de agricultură sprijină propunerea Comisiei Europene de a limita viitoarele plăţi către fermieri, în contextul unei reforme a politicii agricole comune (PAC), dar au avertizat asupra creşterii birocraţiei pentru agricultori. Parlamentarii au susţinut proiectul unei agriculturi ecologice, după 2013, şi au subliniat nevoia unei securităţi alimentare în Europa. Ei au adoptat cu o largă majoritate, miercuri, un raport propus de parlamentarul german de centru-dreapta Albert Dess. Raportul urmează să fie dezbătut şi aprobat, în luna iunie, în plenul Parlamentului European. Planurile Comisiei Europene, publicate în noiembrie, cer limitarea sumelor de bani ce pot fi oferite de UE fermelor mari şi afacerilor din agricultură, sute de astfel de feme primind peste 1 milion de euro anual. Miniştrii pentru agricultură din statele membre UE au respins propunerea, în martie, dar comisarul de profil, Dacian Cioloş, a insistat în promovarea acestei legislaţii, de reformă a PAC, care ar urma să intre în vigoare la toamnă. (EUObserver)
Datele personale ale pasagerilor din Europa ar putea fi păstrate de SUA pentru 15 ani. Potrivit unui proiect de acord între Statele Unite şi Uniunea Europeană, toate datele personale ale milioanelor de pasageri, care călătoresc cu avionul între SUA şi Europa, inclusiv detalii ale cărţii de credit, numere de telefon, adresa de domiciliu etc, ar putea fi păstrate în baza de date a Ministerului American de Interne, timp de 15 ani. Proiectul, realizat după negocieri între cele două părţi, oferă posibilitatea ca datele cerute la îmbarcarea în avion să fie analizate şi stocate de programele americane, în contextul luptei contra terorismului, criminalităţiişi imigraţiei ilegale. Americanii vor cere companiilor aeriene lista cu pasagerii, cu 96 de ore înainte de decolare, astfel încât toate numele călătorilor să poată fi verificate în bazele de date antiteroriste şi antimigraţie. Se specifică faptul că pot exista situaţii, când unele persoane vor fi întârziate sau li se va interzice zborul, din cauza identificării lor greşite ca terorişti. Aceste persoane au dreptul, însă, de a contesta decizia la Curtea de Justiţie a SUA. (The Guardian)
Mii de tineri africani trăiesc în pădurile din sudul Spaniei, în corturi improvizate. Jurnaliştii de la publicaţia The New York Times au vizitat colonia de africani aflată în pădurea de lângă satul Palos de la Frontera şi relatează povestea acestor tineri. Amadou Jallow, de 22 de ani, din Gambia, este absolvent de colegiu şi avea o slujbă de professor de ştiinţe la un liceu din ţara sa. Dar Europa i s-a părut mai atrăgătoare. Câştiga doar 50 de euro pe lună, care abia îi ajungeau pentru traiul de zi cu zi. A venit în Spania, sperând la o viaţă mai bună, la fel ca alte mii de oameni din Africa de Vest şi Africa de Nord, pentru că toată lumea vorbea despre prosperitatea europeană. Acum, însă, locuieşte într-o pădure, în corturi de plastic sau carton, fără a şti sigur dacă apa pe care o bea este potabilă sau nu. După 6 ani pe continent, Jallow spune că acesta nu este stilul său de viaţă şi deşi europenii se cred civilizaţi, totuşi îi lasă să trăiască în condiţii inumane. În aceeaşi situaţie sunt sute de oameni, doar în acel sătuc, dar în Spania, Italia, Malta numărul africanilor, are au sosit de la începutul revoluţiei din Tunisia, a ajuns la 25.000. (The New York Times)
Urmărește-ne pe Google News
