De la sfârșitul anului 2022, statele UE au raportat probleme serioase în procurarea anumitor medicamente importante. Sunt insuficiente antibioticele, în special amoxicilina, care este utilizată pentru a trata infecțiile respiratorii, scrie Politico.eu. Alte clase de medicamente, inclusiv siropul pentru tuse, paracetamolul pentru copii și medicamentele pentru tensiune arterială, sunt și ele în cantități insuficiente ori au dispărut din farmacii.
Un sondaj efectuat de entități asociative ce reprezintă farmacii din 29 de țări europene – majoritatea membre ale UE, dar și Turcia, Kosovo, Norvegia și Macedonia de Nord – arată că aproape un sfert din aceste state au o aprovizionare deficitară pentru aproximativ 600 de medicamente, iar alte 20% au raportat deficite la 200 – 300 de medicamente. În trei sferturi din aceste țări problemele au fost mai grave în această iarnă decât în urmă cu un an.
Sondajul este susținut de datele autorităților de reglementare care au prezentat statistici în acest sens. Autoritățile belgiene raportează cantități insuficiente pentru aproape 300 de medicamente, în Germania problememe afectează 408 medicamente, iar în Austria, în acest moment, scrie Politico, nu pot fi cumpărate din farmacii peste 600 de medicamente. Lista medicamentelor lipsă din Italia este și mai lungă – peste 3.000, dar multe sunt denumiri diferite ale aceluiași medicament (cu aceeași substanță activă).
Cauzele penuriei
Infecțiile sezoniere – gripa și virusul respirator sincițial (VRS) în primul rând – au început devreme și sunt mai puternice decât de obicei.
Există, de asemenea, un focar neobișnuit de infecția streptococică în gât la copii. Experții cred că impactul neobișnuit de ridicat al bolii este legat de sistemele imunitare mai slabe, care nu mai sunt familiarizați cu mixul de germeni ce ne înconjoară în viața de zi cu zi, din cauza lockdown-urilor din perioada epidemiei Covid-19. Această iarnă grea, după câțiva ani liniștiți în ceea ce privește gripele și virozele, i-a prins pe producătorii de medicamente nepregătiți.
Inflația și criza energetică au afectat și companiile farmaceutice. Anul trecut, Centrient Pharmaceuticals, un producător olandez de ingrediente farmaceutice active, a declarat că fabrica sa produce cu un sfert mai puțin decât în 2021 din cauza costurilor ridicate cu energie. În decembrie, InnoGenerics, un alt producător din Țările de Jos, a fost salvat de guvern după ce a declarat faliment pentru a-și menține fabrica deschisă. Rezultatul, potrivit lui Sandoz, unul dintre cei mai mari producători de pe piața europeană a medicamentelor generice, este o „situație omplicată în ceea ce privește aprovizionarea”. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că Sandoz este capabil să răspundă cererii în acest moment, dar „se confruntă cu provocări”.
Reacția statelor UE
Unele țări limitează exporturile pentru a proteja livrările interne. În noiembrie, autoritatea de reglementare a medicamentelor din Grecia a extins lista medicamentelor a căror revânzare(comerțul paralel) este interzisă. România a oprit temporar exporturile de anumite antibiotice și analgezice pentru copii. La începutul lunii ianuarie, Belgia a publicat un decret ce permite autorităților să oprească exporturile în caz de criză.
Aceste măsuri pot avea efecte secundare. O scrisoare adresată de comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, ministrului grec al sănătății, Thanos Plevris, cere Atenei să ia în considerare efectele interdicțiilor asupra țărilor terțe. „Statele membre trebuie să se abțină de la a lua măsuri naționale care ar putea afecta piața internă a UE și ar putea împiedica accesul la medicamente pentru cei care au nevoie în alte state membre”.
Guvernul Germaniei are în vedere o relaxare a condițiilor pentru achiziția de medicamente. În prezent, Noile reglementări ar obliga cumpărătorii să cumpere medicamente de la mai mulți furnizori, inclusiv de la companii cu medicamente mai scumpe, pentru a face aprovizionarea mai fiabilă. În Țările de Jos, de exemplu, a fost introdusă recent o lege care impune vânzătorilor să păstreze stocuri de șase săptămâni pentru a compensa deficitul. Guvernul suedez propune reguli similare.
În teorie, UE ar trebui să fie mai pregătită ca oricând să abordeze o criză la nivelul întregului bloc. De curând și-a actualizat legislația pentru a face față amenințărilor din domeniul sănătății, inclusiv lipsei de produse farmaceutice. EMA a primit puteri extinse pentru a monitoriza penuria de medicamente și a fost înființat un organism complet nou, Autoritatea de Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență Sanitară (HERA, cu puterea de a intra pe piață și de a cumpăra medicamente pentru întreaga Uniune.
Dar nu toată lumea este de acord că situația este chiar atât de gravă.
****
Urmărește-ne pe Google News
