Obama începe un turneu european de o săptămână. Preşedintele SUA şi soţia sa vor sosi, luni, în Irlanda, apoi vor vizita Marea Britanie, Franţa şi Polonia. În Franţa, liderul de la Casa Albă va participa la summitul Grupului G8, al celor mai puternice ţări din lume. Pe agenda discuţiilor se vor afla situaţia din Afganistan şi revoltele din lumea arabă. Securitatea oaspeţilor americani va fi foarte strictă, în contextul atacurilor iniţiate de talibani, după moartea lui Bin Laden. După ce va sosi în Dublin, Obama se va întâlni cu preşedintele irlandez, Mary Mc Aleese, şi cu prim-ministrul Enda Kenny. Barack şi soţia sa, Michelle, vor vizita apoi satul Moneygall din Irlanda, unde a trăit stră-stră-străbunicul din partea mamei preşedintelui american. Mâine, Obama va merge la Londra, pentru o vizită de stat de trei zile, urmând să fie cazaţi la Palatul Buckingham, ca oaspeţi ai reginei Elisabeta II-a. (BBC News)
Înfrângere grea în alegerile locale pentru socialiştii din Spania. Partidul socialist, de guvernământ, din Spania, a suferit o înfrângere puternică în alegerile locale şi regionale de duminică. După numărarea a 91% dintre voturi, Partidul Popular, de centru-dreapta, a obţinut cu aproape 10% mai multe voturi decât socialiştii, a anunţat ministrul de interne. Premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero şi-a recunoscut înfrângerea, dar a respins posibilitatea organizării unor alegeri generale anticipate. Votul a avut loc în contextul unor proteste de masă contra şomajului şi politicii economice a guvernului. Tinerii demonstranţi din Madrid şi din alte oraşe din ţară au anunţat că manifestaţiile vor continua încă o săptămînă. Zapatero a declarat că populaţia a taxat măsurile luate în cei trei ani de criză economică. “Criza a distrus mii de locuri de muncă. E o criză cu efecte profunde asupra moralului cetăţenilor. Ştiu că mulţi spanioli suferă şi se tem pentru viitorul lor”, a mai spus premierul. Alegerile generale ar trebui să aibă loc în luna martie a anului viitor. (BBC News)
Australia şi Africa de Sud cer schimbarea regulilor de numire a şefului FMI. Cele două state au cerut ca managerul FMI să fie ales pe baza meritelor proprii şi nu a naţionalităţii sale. Gestul are susţinerea statelor emergente, inclusiv China, India şi Brazilia. Marea Britanie şi alte puteri europene o susţin pentru această funcţie pe ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, dar Trevor Manuel, un fost ministru de finanţe sud-african, s-a dovedit a fi un competitor important, la reuniunea de duminică. Postul de şef al FMi a rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn, care a părăsit funcţia în urma arestării sale pentru agresiune sexuală, într-un hotel din New York. Miniştrii de finanţe din Australia, Wayne Swan, respectiv Africa de Sud, Pravin Gordhan, sunt co-preşedinţi ai grupului G20 pentru reformă din cadrul FMI. Declaraţia lor reflectă dorinţa statelor emergente şi a ţărilor în curs de dezvoltare de schimbare a regulilor de numire a şefului FMI din Europa şi a celui al Băncii Mondiale din America, după aproape o jumătate de secol. (The Guardian)
Partidul cancelarului Merkel pierde alegerile locale din Bremen. O coaliţie de social-democraţi şi verzi a ajuns la putere, în urma alegerilor de duminică, din statul nord-german Bremen. Creştin-democraţii cancelarului Angela Merkel au suferit o înfrângere umilitoare, formaţiunea clasându-se abia pe locul trei, în urma Verzilor, potrivit rezultatelor preliminare. Este pentru prima oară în istorie când Verzii câştigă mai multe procente în alegerile regionale decât creştin-democraţii. Social-democraţii conduşi de Jens Böhrnsen au câştigat 38,1% dintre voturi, puţin mai mult decât în scrutinul din 2007, iar Verzii au obţinut 22,5% dntre voturi, faţă de 16% în alegerile din 2007. Creştin-democraţii (în mod tradiţional al doilea mare partid în statul Bremen) au câştigat 25% în 2007 şi au obţinut acum doar 20%, potrivit rezultatelor parţiale. Succesul ecologiştilor în plan local, spre deosebire de rezultatele naţionale, confirmă faptul că rezultatele din martie, din statul sud-vestic Baden-Württemberg, nu au fost întâmplătoare. (The New York Times)
Ciocniri între protestatari şi poliţişti, în Georgia. Forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc împotriva a sute de manifestanţi din capitala Georgiei, Tblisi. Demonstranţii cereau demisia preşedintelui Mihail Şaakaşvili. Unii aveau feţele acoperite cu măşti şi erau înarmaţi cu bâte. Circa 2.000 de oameni erau adunaţi în faţa sediului televiziunii publice din Georgia, potrivit autorităţilor. Ei l-au acuzat pe Şaakaşvili că a uitat de reformele democratice pro-occidentale, promise atunci când a venit la putere, în 2003, în urma unei revoluţii fără vărsare de sânge. Oamenii şi-au manifestat nemulţumirea şi faţă de continua sărăcia şi şomajul din ţară. Deşi manifestaţia a fost, în mare, una paşnică, circa 12 protestatari au atacat o maşină de poliţie, cu bâte, duminică dimineaţa, ceea ce a făcut ca forţele de ordine să ia măsuri împotriva lor, a explicat Shota Utiashvili, un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne. (The New York Times)
Grecia refuză restructurarea datoriilor. Guvernul de la Atena vrea să pună în aplicare un program de austeritate mai dur, cu reduceri mai mari ale salariilor bugetarilor, cu noi creşteri ale taxelor şi privatizarea unor companii de stat, pentru a putea restitui împrumutul extern de 110 miliarde de euro. Prim-ministrul George Papandreou a respins posibilitatea restructurării datoriei, înaintea unei reuniuni de guvern de luni, organizată pentru a se ajunge la un acord în problema măsurilor de austeritate. Papandreou a fost susţinut de doi membri de top ai Băncii Centrale Europene, care au declarat că nu se previzionează un sprijin pentru restructurarea datoriei. Cu toate acestea, pachetul de măsuri economice propus de guvern riscă să fie întâmpinat cu proteste de masă. Un sondaj de opinie publicat duminică, arată că 80% dintre greci ar refuza să facă mai multe sacrificii pentru a păstra sprijinul FMI şi UE. Oricum, pieţele financiare aşteaptă dovezi mai concrete că Grecia poate să-şi reducă datoria bugetară. (The Telegraph)
Atac armat asupra unei baze militare din Pakistan. Cel puţin 11 oameni au murit în urma atacului ce a avut loc la baza militară din Karachi, atacatorii luând prizonieri, inclusiv angjaţi chinezi ai unităţii de aviaţie navală Mehran. La opt ore după incident, s-au auzit explozii şi împuşcături din baza militară, în timp ce forţele de securitate au adus mai mulţi militari pentru a contracara atentatul. Talibanii pakistanezi şi-au asumat responsabilitatea acestui act. “Este o răzbunare pentru calvarul lui Osama Bin Laden. Este dovada că suntem încă uniţi şi puternici”, a declarat Ehsanullah Ehsan. Talibanii au promis că vor răzbuna moartea lui Bin Laden. De la uciderea acestuia de către forţele speciale americane, în 2 mai, au avut loc mai multe atacuri revendicate de talibani.(BBC News)
Urmărește-ne pe Google News
