Moto: “Furtuna antieuropeană declanşată in formaţiunea extremistă din tihnita şi înstărita Finlandă poate isca un război fulger în întreaga Uniune împotriva ţărilor greu îndatorate din flancul ei sudic. După victoria recentă a populiştilor suedezi, un nou semnal de alarmă ne parvine din nordul continentului. Dar la originea profundă a acestei furtuni finlandeze stă o traumă: Nokia. Concernul transferă locurile de muncă în străinătate, cu consecinţe serioase pentru patrie – iar pe această mare de frustrări, temeri şi nemulţumiri, populiştii navighează cu succes” La Republica (Italia)
“Adevăraţii finlandezi“ au devenit a treia forţă politică din Finlanda şi ar putea împiedica salvarea statelor membre UE lovite de criză, precum Portugalia sau Irlanda. Conservatorii au câştigat la limită alegerile legislative de duminică în faţa socialiştilor şi naţionaliştilor. Din cele 200 de locuri care urmează să fie ocupate în Parlament, 44 vor reveni conservatorilor Coaliţiei Naţionale, 42 Partidului Social Democrat şi 39 naţionaliştilor. Nu puţini sunt cei care consideră că scorul electoral obţinut de “Adevăraţii Finlandezi” se datorează în mare parte liderului acestei formaţiuni politice, Timo Soini, un eurosceptic convins, care nu a uitat să abordeze în campania sa electorală subiecte sensibile în Finlanda, precum imigraţia. (aici) .
Colac peste pupaza irlando-portugheza, am relatat astazi in Revista Presei ca săptămâna trecută ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a deschis pentru prima dată în public subiectul privind o posibilă restructurare a datoriilor Greciei, ceea ce i-a agitat pe investitori şi a dus la deprecierea monedei euro. Deşi această idee a apărut printre economişti la scurt timp după ce Grecia a primit ajutorul financiar de 110 miliarde de euro de la UE şi FMI, toţi oficialii europeni s-au ferit să discute în public despre această posibilitate pentru a nu ştirbi reputaţia monedei unice. Ieri, euro a pierdut 0,4%, până la 1,4298 dolari, după ce săptămâna trecută atinsese maximul ultimelor 15 luni faţă de moneda americană. Şi bursele din Vest au scăzut, indicele FTSE 100 al bursei de la Londra pierzând aproape două procente până spre sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, DAX (Germania) peste 2%, iar CAC 40 (Franţa) 2,75%. Până acum au fost conturate în presa străină două posibile scenarii prin care executivul de la Atena poate scăpa de muntele de datorii, în valoare de 340 de miliarde de euro pe care stă: restructurarea prin extinderea perioadei de rambursare sau prin reducerea valorii acesteia, scrie presa internaţională.
Adevarul crud este ca Germania probabil s-a saturat de toata expunerea gigantica pe care o are in tarile PIGS si va incerca sa-si diminueze pierderile prin incetarea contributiilor crescande la salvarea economiilor falimentare ale partenerilor cu probleme.
Probabil ca dupa sarbatorile pascale vom asista la zile cu dezbateri crancene si cu posibilitate sporita ca scenariul descris de The Economist, care include falimentul de facto al unui stat sau doua din zona Euro, va deveni o realitate. (vezi aici) . Personal cred ca zilele solidaritatii si ale compasiunii Europene au cam trecut. Com-passus-sum, adica suferinta comuna, nu-si mai poate ragasi locul intr-o Europa pe drumul unor mari transformari sociale economice si financiare.
Ce ne priveste pe noi? Ganditi-va daca clasa noastra politica este cea care poate sa ne fereasca de pericolele si presiunile asteptate, care cu siguranta vor veni si peste noi.