12 august, 2021

România a consemnat în iunie 2021 o creștere de 3,1% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută).
De reținut, acest rezultat a fost influențat favorabil de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare, valoarea ajustată pentru comparabilitate corectă a tendinței de evoluție fiind de numai +0,3%.

Cu beneficiul efectului de bază, dat de scăderea activității economice la începutul pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare ca semnificativ mai bună (+11,6%). Conform acelorași date comunicate de INS, pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate s-a consemnat un avans de 12,5%.

Cumulat pe primele șase luni ale anului, s-a înregistrat o creștere de 16%, susținută de industria prelucrătoare (+17,8%). Sectorul energetic a consemnat o majorare de doar 12,9%, în timp ce industria extractivă a rămas în teritoriul negativ (-2,1%). Pe această structură, creșterile curente au fost cu atât mai pronunțate, cu cât a fost mai pregnant impactul măsurilor luate inițial pentru stoparea Covid19.

Este și motivul pentru care datele disponibile referitoare la evoluția productivității muncii în industrie arată foarte bine, fără ca valorile în cauză să semnifice o creștere reală foarte mare a rezultatelor din procesele industriale.

În structură, datele arată bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un avans de 3,7% față de luna anterioară. În contextul eficientizării consumurilor, a rezultat un avans mai redus al activității pe segmentul de energie (+1,4%) și diminuarea pe segmentul extracției (-2,8%).

Aceste date pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună iunie pe intervalul 2017 – 2021, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100).
Iată cum se prezintă situația, conform datelor INS, cu observația importantă că producția industrială la mijlocul anului 2021 a fost sub cea de la mijlocul anului 2017:

Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără producția autoturismelor (+38,0%), fabricarea echipamentelor electrice (+32,7%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (+28,1%) și producția de mobilă (+26,9%).

La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate, s-au situat îmbrăcămintea (-10%), preparatele farmaceutice (-8,6%, deși e pandemie) și produsele de tutun (-3,9%).

Perspectiva arată ceva mai încurajator

Una peste alta, pe primul semestru al anului, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 26% în termeni nominali față S1 2020. Creșteri mai semnificative s-au consemnat la bunuri de folosință îndelungată (+38,9%) și la industria bunurilor de capital (+29,2%).În iunie 2021, comparativ cu luna precedentă, evoluțiile cele mai bune s-au înregistrat la bunuri de uz curent (+9,1%), în sectorul energetic (+7,4%) și la bunuri de capital (+6,8%), media per total fiind de +5,8%.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

În ceea ce privește perspectiva de activitate pentru anul în curs, încurajatoare este evoluția comenzilor noi, prezentată de INS pentru iunie 2020 și iunie 2021. Și la care ar fi mai bine să facem „traducerea” în vremuri normale, adică iunie 2021 față de iunie 2019, pentru a observa modificările fără impactul pandemiei.

Astfel, dacă avansul comenzilor pentru industria prelucrătoare arată foarte încurajator per total (+25%), trebuie remarcate diferențele foarte pronunțate în structură.

Dacă la bunuri de folosință îndelungată (+47,5%) și bunuri intermediare (+42%) avem majorări excepționale, pe partea de bunuri de capital (+19,6%) ele sunt ceva mai temperate iar la bunuri de uz curent apare chiar o scădere (-4,7%).