Polonia și Ungaria au înregistrat joi o sesizarea la Curtea de Justiție a UE împotriva mecanismului ce condiționează acordarea de fonduri europene de respectarea regulilor statului de drept, conform unor comunicate lansate simultan de guvernele celor două țări.
„Considerăm că acest gen de soluții nu are un fundament în Tratate, este o ingerință în competențele statelor membre și încalcă legislația Uniunii Europene”, menționează comunicatele.
În opinia Varșoviei și Budapestei, plățile din bugetul UE trebuei să se bazeze doar pe îndeplinirea condițiilor obiective și concrete, a declarat ministrul maghiar al Justiției, Judit Varga, pe Facebook, citată de Deutsche Welle.
Demersul celor două state împotriva cărora Comisia Europeană a deschis mai multe proceduri de sancționare din cauza unor măsuri calificate drept încălcări ale drepturilor omului era anticipat. De altfel președintele CE, Ursula von der Leyen, declara anul trecut că Ungaria și Polonia ar trebui să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta mecanismul, în loc să blocheze bugetul comunitar pe 2021-2027 şi planul de relansare.
(Citiți și: ”Ungaria anunță oficial că respinge bugetul multianul UE din cauza accesului condiționat la fonduri”)
Polonia şi Ungaria, care fac obiectul unor investigaţii oficiale din partea UE pentru afectarea independenţei magistraților și presiunile asupra mass-media şi a organizaţiilor neguvernamentale, se tem că să piardă accesul la zeci de miliarde de euro în următorii şapte ani din cauza încălcării unor valori europene.
Mecanismul statului de drept a fost introdus în noul buget al UE și permite Bruxelles-ului să oprească finanțarea dacă nu îndeplinesc standarde de bază, precum independența sistemului judiciar.
Parlamentul Europeană critică Executivul UE că nu aplică mecanismul
Parlamentul European va folosi „toate mijloacele” pe care le are la dispoziție în cazul în care Comisia Europeană nu își îndeplinește obligațiile în ceea ce privește aplicarea noului mecanism de protecție bugetară, anunță Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), în urma dezbaterii de joi, din plenul PE, cu comisarul pentru Buget și administrație, Johannes Hahn.
Europarlamentarii l-au întrebat pe comisarul Hahn care este motivul pentru care Comisia nu a folosit încă mecanismul ce condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, pentru a proteja bugetul UE, deși noile reglementări au intrat în vigoare la 1 ianuarie.
Mai mulți europarlamentari, arată comunicatul LIBE, au criticat declarația comisarului Hahn conform căreia noile orientări pentru mecanism trebuie finalizate înainte de activarea acestuia și că acestea trebuie să țină seama de o hotărâre a Curții europene de Justiție care este așteptată în luna mai.
„Evidențiind (…) deteriorarea continuă a situației în unele țări, inclusiv Ungaria și Polonia, (europarlamentarii – n. red.) au solicitat acțiuni imediate pentru a preveni daune suplimentare bugetului și valorilor UE. Unii au subliniat, de asemenea, obligația Comisiei de a acționa ca un organism independent din punct de vedere politic și rolul său de gardian al tratatelor”, precizează comunicatul LIBE.
Potrivit unor eurodeputați, dezbaterea și mecanismul în sine au motivații strict politice.
Parlamentul European urmează să voteze un proiect de rezoluție pe această temă în timpul sesiunii sale plenare programate în perioada 24-25 martie
Urmărește-ne pe Google News
