Recepția lucărilor tuturor clădirilor a căror construcție a fost autorizată după 31 decembrie 2020 va trebui să respecte standardul de consum energetic aproape de zero (nZEB, nearly zero energy building).
Astfel, construcțiile private respective din România și din restul UE („locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații”) va trebui să-și asigure consumul de energie în mare parte din surse regenerabile, potrivit unui comunicat emis marți de România Eficientă, un proiect al Energy Policy Group.
O clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero ar trebui să aibă „o performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice”, spune sursa citată.
Ce înseamnă „consum energetic aproape zero”
„Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.
Legislaţia naţională spune că o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este aceea „cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021″.
Guvernul încă nu a formalizat definiția
Proiectul România Eficientă spune că „performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul”.
Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin Hotărâre a Guvernului, potrivit sursei citate.
Primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori ar urma să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.
Prevederile de mai sus sunt, totuși, incluse în Legea nr. 101/2020, ce modifică Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor şi care transpune Directiva 2018/844/UE din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi a Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2) și, de aceea, reprezintă un segment esenţial al politicii UE privind eficienţa energetică.
Comisia Europeană şi-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.
„Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai decla spus Radu Dudău.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfăşoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice.
România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării.