Procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI), cu sediul la Haga, au refuzat să ancheteze situaţia minorităţii musulmane uigure din regiunea chineză Xinjiang.
Biroul procuroarei generale a CPI, Fatou Bensouda, a explicat că este vorba de fapte comise pe teritoriul Chinei, ţară care nu este semnatară a Tratatului de la Roma prin care a fost creată Curtea Penală Internaţională în 2002, astfel că o asemenea anchetă este imposibilă.
„Această condiţie prealabilă pentru exercitarea jurisdicţiei teritoriale a Curţii nu pare să fie întrunită în privinţa majorităţii cazurilor prezentate” de membri ai comunităţii uigure din exil, precizează biroul procuroarei generale în raportul său, citat de AFP, agenție preluată de Agerpres.
În privinţa deportărilor forţate de populaţii uigure spre China provenite din Tadjikistan şi Cambodgia, denunţate de comunitatea uigură, CPI susţine că „nu există în acest moment elemente suficiente” pentru a deschide anchete.
Membrii comunităţii uigure din exil afirmă că Tadjikistanul şi Cambodgia sunt semnatare ale Tratatului de la Roma, iar faptele s-au derulat pe teritoriul lor, astfel că CPI poate lansa anchete asupra acestor deportări denunţate.
Uigurii constituie principalul grup etnic din Xinjiang, o regiune uriaşă din China care are frontiere comune cu Afganistanul şi Pakistanul.
Lovită cu regularitate de atentate sângeroase, atribuite de Beijing separatiştilor sau islamiştilor uiguri, regiunea este plasată sub o înaltă supraveghere a poliţiei.
Peste un milion de persoane, în principal musulmani, au fost internate în „lagăre”, acuză organizaţiile de apărare a drepturilor omului, care au dezvăluit de-a lungul timpului abuzurile comise de administrația chineză asupra acestui grup etnic preponderent musulman care trăieşte în provincia Xinjiang.
China susţine însă că este vorba de „centre de formare profesională”, destinate să ajute populaţia să-și găsească un loc de muncă şi să fie astfel ţinută departe de extremismul religios. În realitate, uigurii sunt siliţi acolo să se dezică de propria religie şi cultură şi să înveţe mandarina.
Începând din 2018, autorităţile chineze au extins lagărele de maximă siguranţă, simultan cu desfiinţarea altor lagăre sau cu transformarea lor în centre de cazare pentru condamnaţii la muncă silnică, potrivit unor investigaţii realizate de „Australian Strategic Policy Institute”.
Urmărește-ne pe Google News
