Ancorarea „taxei pe lăcomie” de nivelul ROBOR este văzută drept bizară de specialişti care atrag atenţia că nivelul indicatorului este corelat de evoluţia inflaţiei, influenţată în mare măsură de politicile economice şi fiscale ale Guvernului, precum şi de evoluţiile externe.
„Găselniţa” se înscrie în retorica împotriva multinaţionalelor şi a băncilor străine promovată de coaliţia de guvernare în ultimii ani.
Guvernul a decis introducerea unei taxe pe lăcomie pentru sectorul financiar. Băncile şi IFN-urile vor datora o taxă de 0,2% din active la un ROBOR de 0,5%, 0,4% dacă ROBOR este situat între 0,5% şi 1%, 0,6% dacă indicatorul este cuprins între 1% şi 1,5%, 0,9% dacă este între 1,5% şi 2%. Cota de impozitare se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale.
„Legarea unei taxe de orice fel ar fi ea de un indicator cu e ROBOR-ul este cel puţin ciudată. ROBOR-ul are acelaşi trend cu inflaţia care depinde strictamente de politicile economice şi fiscale ale Guvernului, nicidecum de bănci. E un indicator macro pe care nu îl stabileşte sistemul bancar. Genul acesta de măsuri discreţionare şi neeconomice, ca să mă exprim elegant, mă îngrijorează”, a explicat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite de la nivel local.
În opinia sa, măsura nu va afecta creditarea, dar costurile vor fi suportate tot de consumatori, pe alte căi. De aceeaşi părere este şi analistul financiar Aurelian Dochia, care avertizează că executivul promovează măsuri disruptive, găselniţa cu ROBOR înscriindu-se în filosofia majorării taxării pentru cei care au mai mulţi bani.
„Pentru mine singura logică a măsurii este de aduce venituri suplimentare la buget, cu costuri politice scăzute pentru că s-a pornit campania aceasta împotriva băncilor şi mulţi oameni consideră că <<lasă-i să plătească pentru că au de unde>>„, a explica Dochia.
Măsura ar putea duce la o majorare a comisioanelor, în contextul în care concurenţa din sectorul bancar a dus la o reducere constantă a acestora în ultimii ani.
„S-ar putea să aibă un impact. Trebuie să vedem. Va putea să ducă la schimbări foarte mari pentru că de exemplu dacă băncile nu mai pot să câştige din marja de dobândă, principala lor sursă de venit, se îndreaptă către comisioane poate”, spune el.
ROBOR-ul e determinat de politicile guvernului: ROBOR mare înseamnă politici proaste
ROBOR este un indicator ce reprezintă media costurilor la care se împrumută între ele cele mai importante bănci din sistemul bancar.
Tradiţional, nivelul ROBOR este ceva mai ridicat decât dobânda-cheie a Băncii Naţionale a României (BNR), dobândă preferenţială la care băncile se pot împrumuta pentru a face rost de lichiditate.
Nivelul dobânzii BNR depinde de evoluţia inflaţiei, aflată în creştere puternică în 2018, pe fondul efectelor unor măsuri publice cum ar fi reducerea TVA şi majorarea salariilor din sectorul bugetar.
„Costurile de finanțare și-au continuat tendința crescătoare începută la finele anului 2017, în contextul majorării ratei inflației”, se arată în cel mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare.
În martie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat în comisia Economică din Senat că banca centrală nu are control asupra preţurilor stabilite de Guvern.
„Majorarea inflaţiei în ultimul trimestru a fost generată de şocuri adverse din partea ofertei, precum şi şocuri externe. Au generat creştei de preţuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanţi. Influenţe similare au provenit din dinamica preţurilor la legume, ouă, înregistrate şi la nivel european, precum şi majorarea preţului tutunului anul anterior.
Acestuia Ii s-a adăugat şi epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, dacă am fi calculat evoluţia inflaţiei fări impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creşterile lunare ale preţurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creşterea ratei inflaţiei relevă şi impact în majorarea costurilor salariale.
În acest context şi în lipsa unei reacţii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflaţiei în intervalul asociat ţintei, urmând să aibe efecte economice şi sociale nocive”, a explicat Guvernatorul.
Urmărește-ne pe Google News
