Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății.
Klaus Iohannis a mai apelat la judecata magistraților CCR pe acest subiect pe 4 ianuarie 2018, în februarie CCR anunțând că legea este neconstituțională în ansamblu.
Administrația Prezidențială afirmă că Parlamentul nu ar fi ținut cont de decizia curții și a operat noi modificări, unele vizând acreditarea școlilor doctorale.
Invocând procedura, șeful statului atrage atenția că se creează un precedent absurd potrivit căruia Legislativul poate reexamina aceeași lege în mod repetat, în timp ce președintele poate solicita reexaminarea o singură dată, echilibrul constituțional fiind afectat.
”Ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 63/2018, Parlamentul, din nou, a eliminat unele texte și a operat modificări, fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare și, în mod evident, contrar soluției dispuse de către instanța constituțională. Examinând legea adoptată de Camera decizională, Senatul, reiese că anumite texte din legea criticată au fost eliminate, iar altele nu au legătură cu observațiile formulate de Președintele României prin cererea de reexaminare.
Astfel, observăm că intervenția legislativă de la art. I pct. 17 din legea dedusă controlului de constituționalitate vizează extinderea perioadei până la care școlile doctorale se consideră a fi acreditate, respectiv de la data de 1 octombrie 2019 până la data de 1 octombrie 2020. Or, în această situație, Parlamentul nu avea deschisă calea reexaminării acestei dispoziții, întrucât aceasta nu a făcut obiectul cererii de reexaminare. În privința dispozițiilor acestui punct 17 (fostul pct. 31 din legea adoptată în prima fază și din legea adoptată după cererea de reexaminare a Președintelui României) Curtea Constituțională a stabilit expres că limitele cererii de reexaminare au fost depășite și, prin urmare, acestea nu puteau face obiectul unei modificări.
Totodată, prin adăugarea art. III în legea supusă controlului de constituționalitate, Parlamentul a depășit limitele cererii de reexaminare, întrucât legea adoptată în primă fază conținea doar două articole, art. I și II.
De asemenea, învederăm faptul că din legea criticată lipsesc dispozițiile cuprinse la art. I pct. 27 și 29, astfel cum erau prevăzute acestea în legea adoptată în prima fază, aceasta neavând nicio legătură cu solicitările de reexaminare ale Președintelui României. Subliniem că eliminarea acestor dispoziții a fost stabilită în mod expres ca fiind neconstituțională de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 63/2018, potrivit paragrafului 49. Prin urmare, în cazul de față, ca efect al depășirii de către Parlament a limitelor reexaminării, norma criticată încalcă atât dispozițiile art. 77 alin. (2) cât și pe cele ale art. 147 alin. (2) din Constituție. Mai mult decât atât, considerăm că, în acest mod, legea a fost adoptată cu ignorarea celor statuate prin Decizia nr. 63/2018 și prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale, înfrângând în acest mod voința instanței de contencios constituțional. Astfel, legea s-a adoptat prin înlăturarea efectului deciziei instanței constituționale, care este unul obligatoriu, inclusiv pentru legiuitor. Considerentele și dispozițiile obligatorii ale deciziilor Curții Constituționale se impun cu aceeași forță juridică tuturor subiectelor de drept.
De aceea, ținând cont de aceste argumente, cât și de cele anterior expuse, considerăm că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție.” se scrie în sesizarea transmisă CCR.
Urmărește-ne pe Google News
