Progresele făcute de România prin digitalizarea basic a administrației fiscale au fost au fost anulate în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi afaceri.
Pprintre „vinovaţi” aflându-se şi măsurile de genul celebrului formular 088, a declarat Angela Roșca, managing partner TaxHouse România, în cadrul conferinţei Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget”, organizată de cursdeguvernare.ro.
„Există nişte puncte de inflexiune care arată că o evoluţie bună e dată de nişte măsuri concrete (…) În 2015, România a urcat pe locul 48 (în clasamentul Doing Business, realizat de Banca Mondială, n.r.), faţă de 73 cu un an înainte. Reformele din 2013 şi 2014 au reprezentat prima digitalizare a administraţiei, respectiv trecerea în online a declaraţiilor şi plăţile electronice de taxe”, a precizar Roşca.
În 2019, România se va clasa pe locul 52 în acest clasament şi va ocupa poziţia 111 în ceea ce priveşte uşurinţa deschiderii în administrația fiscală a unei afaceri noi, în scădere semnificativă faţă de 2018 când am ocupat locul 64. Timpul mediu pentru finalizarea procedurilor necesare deschiderii unei afaceri în anul 2019 este estimat la 35 de zile versus 12 zile în 2017.
„Principalul motiv care a condus la descurajarea deschiderii de noi afaceri este legat de dificultatea administrativă (birocraţie excesivă) şi timpul necesar pentru înregistrarea unei companii în scopuri de TVA„, a declarat Angela Roșca.
Nu nivelul taxelor e problema, ci instabilitatea bazei de impunere
”Digitalizare! Am să repet cuvântul ăsta până se întâmplă. În România nu cotele de impozitare sunt problema, ci instabilitatea bazei de impunere, faptul că nu există siguranță pe tranzacțiile intragrup”, a mai adăugat ea.
Opinia Angelei Roșca despre ”ce avem de făcut”:
- scăderea timpului de pregătire al declarațiilor fiscale și a plăţii taxelor;
- scăderea numărului plăților de impozite/an;
- scăderea timpilor necesari rambursării de TVA și a rectificării impozitului pe profit;
- îmbunătățirea procedurilor de contencios – instanțe specializate, termene rezonabile, practică unitară.
Potrivit Angelei Roșca, acest gen de probleme cântărește foarte mult în decizia corporațiilor de-a investi în România.
E vorba de investițiile mari, calculate cu precizie, care sunt sensibile la schimbările bruște de politici fiscale. Adică la specificul administratiei românești.
Urmărește-ne pe Google News
