Programul ”Totul într-o singură mână”: Instituțiile ajunse de facto sub controlul liderului PSD

PSD și ALDE au câștigat alegerile și guvernează, de un an și jumătate, în baza unor promisiuni parțial onorate, doar la capitolele salarii, pensii și siguranța bugetarilor. În rest, coaliția s-a preocupat mai puțin de economie, de dezvoltare. Mai importante au fost: modificarea legilor penale, denunțarea celebrelor protocoale cu SRI, or încercarea de a impune tot felul de amnistii.

Liviu Dragnea a acaparat însă, în tot acest timp, instituții, resurse și s-a asigurat că șeful statului are din ce în ce mai puțină capacitate instituțională.

Iată ”redutele” cucerite de coaliția de guvernare dincolo de așa-zisa bătălie publică cu statul paralel:

Primul care a capitulat: Avocatul Poporului

Prima instituție importantă cucerită de actuala putere a fost Avocatul Poporului, unde a fost numit în 2014 Victor Ciorbea, pentru un mandat de cinci ani.

Este un post cheie, pentru că Avocatul Poporului este singurul care poate împiedica intrarea în vigoare a unei Ordonanțe de Urgență. Poate ataca la CCR o OUG, după publicarea ei în Monitorul Oficial, chiar dacă nu este încă aplicată.

În 2017, Victor Ciorbea a refuzat să sesizeze CCR în legătură cu OUG 13, sub pretextul că ea nu intrase în vigoare. Exista însă precedentul din 2013, din cazul modificărilor făcute la Legea insolvenței, care au fost atacate la Curtea Constituțională înainte de intrarea lor în vigoare.

Anul trecut, parlamentarii au modificat legea și i-au oferit Avocatului Poporului rang și salariu de ministru, precum și pensie de magistrat.

Curtea de Conturi a intrat pe ”mâini bune”

Pentru subordonarea Curții de Conturi, instituția ce verifică modul în care sunt cheltuiți banii publici, Liviu Dragnea l-a pus la conducerea acesteia pe unul dintre apropiații săi, apoi a schimbat legea, astfel încât să-i acorde acestuia puteri sporite.

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un social-democrat fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după prealuarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Pasul doi a fost făcut prin modificarea legislației – săptămâna trecută a fost adoptat proiectul de modificarea a Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Acesta anulează efectiv conducerea colectivă a Curții, atribuțiile cele mai importante fiind transferate de la plenul celor 18 consilieri de conturi (independenți), la președintele instituției (personaj politic, numit de Parlament).

Atribuții extinse:

• “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
• Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
• “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
• Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.

Secretele Securității sunt în siguranță

Președinte al Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a fost ales anul acesta Constantin Buchet, cel propus la conducerea instituției de către Guvernul Viorica Dăncilă.

A câștigat la limită în fața lui Cazimir Ionescu, tot propunere a PSD, dar mult mai apropiat lui Liviu Dragnea, care este cercetat pentru crime împotriva umanităţii, în Dosarul Mineriadei din 1990.

Instituția este importantă pentru dezvăluirea trecutului celor care ocupă funcții de demnitari.

Monitorul Oficial, sub autoritatea șefului PSD

După experiența de anul trecut, când a constatat că e foarte greu să schimbi un premier, PSD a modificat Legii privind organizarea Monitorului Oficial al României (MOf), astfel încât instituția a revenit sub autoritatea Camerei Deputaţilor.

A mai în subordinea Camerei Deputaților, până în 2012, când Victor Ponta și-a arondat-o, tot pentru a o folosi în lupta politică, înaintea suspendării președintelui Traian Băsescu.

CNCD ajută când și cum poate

Pe locul vacantat anul trecut în Colegiul Director al Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD) a fost numită, de Parlament, Veronica Tatiana Sandu.

Este tot o apropiată a lui Liviu Dragnea și a condus organizația de femei a PSD Teleorman, organizație în care a fost colegă cu premierul Viorica Dăncilă și ministrul de interne, Carmen Dan.

Numirea a dus la încălcarea legii de funcționare a CNCD, potrivit căreia dou treimi, adică șase din nouă membri ai Colegiului Director al CNCD trebuie să fie licenţiaţi în drept.

Veronica Tatiana Sandu nu avea nicio experiență în domeniu atunci când a fost numită în funcție – a lucrat anterior la Trezoreria Turnu Măgurele, unde “a administrat bilanţuri”, iar de 10 ani era director economic la SC Apa Serv SA Teleorman.

Anul acesta, CNCD a luat mai multe decizii controversate, împotriva celor care au făcut declarații ce-i vizau pe liderii PSD, decizii ce au început a fi anulate în instanță (exemplu – amenda primită de Cristian Tudor Popescu pentru că a comparat-o pe premierul Dăncilă cu un pavian cu mantă).

Monopol personal pe legislația offshore

Instalat strategic în poziția de președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea ”jonglează” de 2 ani inclusiv cu legislația. Studiu de caz: modificarea legislației offshore.

Faptele: Parlamentul României, la capătul a aproape 2 ani de negocieri purtate de operatorii offshore cu reprezentanți ai guvernului, dă semne că în sfârșit modifică legislația în domeniu.

În luna iulie, comisia de specialitate din Camera Deputaților, cameră decizională, finaliza proiectul de lege, ale cărui detalii fuseseră stabilite în prezența reprezentanților celor mai mari trei companii specializate cu activități în România.

Lucrările în comisiile de specialitate nici nu se terminaseră  la ora la care liderul partidului de guvernământ anunță ce modificări trebuie făcute la proiect.

Modificările anunțate de Liviu Dragnea, care au schimbat fundamental proiectul lucrat în comisii, au fost aprobate rapid de plenul Camerei Deputaților.

Previzibil, au urmat reacții nervoase ale companiilor direct afectate. Și o nouă apariție publică a lui Liviu Dragnea care asigura că ”nedreptățile” conținute de legea votată de Parlament vor fi corectate, rapid, prin Ordonanță de Urgență.

Toată această succesiune de evenimente are o singură interpretare: Liviu Dragnea a transmis semnalul public că nicio negociere nu este valabilă fără acordul său, fără implicarea sa directă. Problema este că efectele scontate de Liviu Dragnea nu se produc.

Tentativele de acaparare a întreprinderilor de stat

Coalitia PSD- ALDE a încercat să desființeze, în decembrie 2017, legislația privind guvernarea corporativă, prin exceptare de la aplicarea legislatiei în domeniu a majorității companiilor de stat. Managerii acestor companii urmau să fie numiți în funcții doar pe criterii politice.

Inițial, proiectul de lege viza doar Administrația Natională de Meteorologie, care urma să fie adaugată la cele două excepții prevazute deja în OUG 109/2011: Regia Autonomă „Rasirom” și Compania Națională „Romtehnica”. Până la urmă, lista s-a lungit la 94 de companii. Mișcarea a fost blocată de CCR, în februarie, la sesizarea PNL.

În iunie 2018, puterea încearcă să dirijeze din nou resursele acestor companii, aprobând legea de înființare a Fondului Suveran, care include 33 de companii de stat în nou-înființatul FSDI.

Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Unifarm S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A. şi IAR S.A.

Și acest proiect a fost declarat neconstituțional de către CCR, însă o nouă formă a proiectului poate fi adoptată prin OUG, așa cum a recomandat chiar Curtea.

Asaltul asupra resurselor s-a desfășurat însă pe mult mai multe fronturi. Prin recent modificata lege a Partenriatului Public-Privat, de exemplu, se constituie un Fond Special pentru finanțarea proiectelor PPP, care va fi alimentat cu venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții. Guvernul PSD va fi cel care decide ce proiecte va finanța și cu cât.

Preluarea atribuțiilor președintelui

Numirea conducerii ANCOM

Anul trecut, coaliția a schimbat, prin Ordonanță de Urgență, procedura numirii conducerii Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), eliminându-l pe președintele țării din acest demers:

Conducerea ANCOM este asigurată de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, numiţi pe baza propunerii Guvernului de către cele două camere ale Parlamentului, reunite în şedinţă comună, cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor prezenţi.

Ordonanța a fost adoptată de Guvernul condus de Sorin Grindeanu, cel numit ulterior, pe baza acestei noi reglementări, președinte ANCOM.

Numirile conducerii Curții Supreme

Una dintre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii îl elimină pe șeful statului din procedura numirii conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), atribuțiile de numire şi revocare revenind acum CSM.

Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie.

Numirea procurorilor șefi

În momentul de față, numirile pentru procurorul general, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT sunt făcute de președinte, la propunerea ministrului Justiției și cu avizul consultativ al CSM. Șeful statului poate refuza, motivat, de câte ori ccrede necesar.

Modificarea adusă Legii 303 privind statutul magistraților îi dă dreptul președintelui să respingă o singură propunere.

Revocarea procurorilor șefi

Referendumul pentru revizuirea Constituției

Modificarea adoptată de coaliție nu mai obligă Parlamentul să dea o lege specială prin care se stabilește data scrutinului. Astfel încât nu va mai exista o lege care să ajungă pe masa președintelui, care ar putea să conteste scrutinul.

Serviciile secrete

După tentativa de a prelua STS și SPP, coaliția a decis să amâne legiferarea pentru a reglementa simultan organizarea și funcționarea tuturor serviciilor secrete.

A fost înființată o comisie parlamentară specială care se va ocupa de legile siguranței naționale, pe modelul Comisiei Florin Iordache (pentru legile Justiției), iar președinte al acesteia este Claudiu Manda, senator PSD.

Această structură va examina, modifica şi completa toate actele normative cu incidenţă asupra securităţii naţionale, în vederea modificării lor. Printre altele, sunt vizate procedurile de numire la conducerea acestor servicii, și vor exista probabil propuneri de limitare a competențelor în domeniu deținute de CSAT și șeful statului.

Intrarea în magistratură

Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor definitivi, după stagiatură.